Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Adrian Curaj a prezentat Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare, Inovare, cu elemente de specializare inteligentă

Miercuri, în Aula Magna

Adrian Curaj a prezentat Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare, Inovare, cu elemente de specializare inteligentă

Dl prof. univ. dr. Adrian Curaj, directorul general al Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), a fost miercuri (5 februarie 2014) oaspetele universitarilor orădeni.

Pentru marele public trebuie să spunem cine este și ce face UEFISCDI?
Răspunsul în aflăm chiar de pe site-ul agenției.
„Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) este o instituție publică cu personalitate juridică aflată în subordinea Ministerului Educației Naționale (MEN), iar funcțional consiliilor consultative ale MEN cu atribuții în domeniul învățământului superior, cercetării științifice, dezvoltării și inovării. Asigurăm activitatea executivă a Consiliului Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior (CNSPIS), Consiliului Național al Cercetării Științifice (CNCS), Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Superior (CNFIS),  Consiliului Național al Bibliotecilor Universitare (CNBU), Consiliului de Etică și Management Universitar (CEMU), inclusiv activitățile de alocare a resurselor financiare de la bugetul de stat și din alte venituri, precum și desfășurarea altor activități privind implementarea în sistem descentralizat a politicilor și programelor MEN privind învățământul superior, cercetarea, dezvoltarea și inovarea;
Coordonam, sub îndrumarea științifică a consiliilor CNCS și CCCDI, programe din cadrul Planului National pentru Cercetare, Dezvoltare si Inovare (PNCDI II).
Realizăm și implementăm proiecte de dezvoltare institutionala si de sistem, referitoare la învățământul superior, cercetare, dezvoltare și inovare, cu finanțare națională și internațională, cu avizul MEN.
Oferim consultanță și asistență tehnică pentru elaborarea și conducerea de proiecte la programele interne și internaționale de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și stimulare a inovării”.
Cine este dl prof. univ. dr. Adrian Curaj?
Directorul general al Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării  (UEFISCDI) este profesor universitar la Facultatea de Automatică și Calculatoare a Universității Politehnica din București.
Miercuri, în Aula Magna a Universității din Oradea, domnia sa ne-a prezentat Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare, Inovare, cu elemente de specializare inteligentă.
„Rata de succes a proiectelor din România este mult sub cea din mediul internațional”
Pentru început, directorul general s-a referit la agenția pe care o conduce, fiind convins de „forța instituțiilor”; șeful agenției a vorbit despre proiectele de parteneriat, despre transparență și despre „chinurile facerii”…
„Elementul care ar putea debloca, pur și simplu, energii fantastice ar fi o autonomie reală a școlii românești, a universităților românești”. Cu sinceritate și curaj, directorul UEFISCDI a pus punctul pe i arătând că „Rata de succes a proiectelor din România este mult sub cea din mediul internațional, câștigă unu din șase sau unu din șapte; pierdem cinci proiecte câștigăm unu, scriem multe, încercăm să ne asociem cu cei mai buni, cei mai puternici, pentru a avea succes!”
În cadrul conferinței, domnia sa a subliniat importanța ecosistemului de inovare în cercetare și dezvoltare, antreprenoriat și excelență; privit cu lupa, într-o regiune micuță, acest ecosistem cuprinde firme și universități, actori diverși, mai mari sau mai mici, care au proiecte de cercetare, au legături în afară, excelente, exportă, dar nu colaborează deloc între ele, nu se cunosc, pur și simplu, iar  directorul se întreabă: „Ce-ar însemna să-i faci să lucreze și între ei?”
Referindu-se la fondurile care pot fi accesate prin proiectele europene, dl profesor constată că „Dacă am avea posibilitatea să accesăm mai ușor niște fonduri de risc, poate că mai mulți dintre noi și-ar pune ideile în practică și mă gândesc la tinerii din jurul nostru”.
Credibilitatea și masa critică
„Îmi propun orice, dar dacă din ce mi-am propus nu mă țin de niciun fel de cuvânt, atunci chiar nu pot să obțin nimic. Ne lipsește masa critică. Dacă nu avem masă critică, povestim ce vrem noi, că suntem buni, frumoși, puternici, schimbăm lumea. N-avem masă critică. Vin tinerii lângă noi, construiesc, dar nu-i mobilizăm, nu-i mișcăm unde trebuie, nu admitem ce trebuie… Deci n-avem masă critică”.
Aflăm apoi că pentru anul 2020, România și-a propus 2 % investiții, 1 la sută public, 1 la sută privat pentru cercetare.
Evaluând condițiile geografice favorabile de care dispunem (Dunărea și Marea Neagră) și unele realizările importante, fie și numai centrala nucleară de la Cernavodă și centrala de la Turnu Măgurele, dl prof. Adrian Curaj avea să sublinieze faptul că strategic vorbind România este un lider regional și poate deveni chiar mondial, dar ceva nu funcționează, undeva există un blocaj și pentru a ieși din acest impas trebuie identificate prioritățile și politicile corespunzătoare.
Ovidiu Dan   
Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 13:53:20 Ora standard a Europei de Est