Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Pe podium au urcat: gojdiștii, „pedagogiștii” și sanitarii orădeni

La Concursul regional de istorie „România modernă” au participat 15 licee

Pe podium au urcat: gojdiștii, „pedagogiștii” și sanitarii orădeni

Concursul județean de istorie, intitulat „La vremuri noi, om nou”, inițiat de dna prof. dr. Cristina Marian de la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Oradea și organizat împreună cu dna prof. Daniela Duma, a devenit la cea de-a VII-a ediție concurs regional „România modernă”.

Organizat în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Bihor și Universitatea din Oradea, Departamentul de Istorie (reprezentat de conf. univ. dr. Gabriel Moisa – prodecanul facultății și lector univ. dr. Radu Românașu), concursul a reunit la start nu mai puțin de 15 echipaje, reprezentând tot atâtea licee și colegii din Oradea, Beiuș, Marghita și Bratca.
Revelația ediției au fost sanitarii și „shogunii” orădeni
La capătul celor 10 întrebări ale competiției, pe primul loc, la egalitate de puncte (9 puncte), se aflau nu mai puțin de șase echipaje: de la C.N. „E. Gojdu”, Lic. Greco-Catolic „Iuliu Maniu”, Lic. Vocațional Pedagogic „N. Bolcaș” Beiuș, C.T. „A. Șaguna” Oradea, C.N. „I. Vulcan” și Lic. Tehnologic Sanitar „V. Voiculescu”; celelalte au obținut: 8p. (Lic. T. „A. Lazăr”), 7p. (Lic.T. „L. Blaga” și Lic. Ortodox „Ep. R. Ciorogariu”), 6p. (Lic. T. „O. Ghibu” și Liceul Teoretic din Bratca), 5 p. (C.N. „S. Vulcan” Beiuș, C.T. „C-tin Brâncuși” Oradea, C.N. „O. Goga” Marghita și LPS „Bihorul”).
Și abia după alte șapte întrebări (de baraj), unii au început să obosească și să cedeze; astfel s-a ajuns ca pe prima treaptă a podiumului să urce gojdiștii: Laura Cernău, Radu Cora și Raul Pușcaș, îndrumați de dl prof. Ilie Crăciun; pe treapta a doua: „pedagogiștii” orădeni, echipajul de la C.N. „Iosif Vulcan”: Dan Bozga, Bogdan Micle și Sergiu Tonț, îndrumați de dna prof. Alexandrina Crăciun; pe cea de-a treia treaptă: sanitarii – Natalia Sabău, Alin Vaida și Denis Olar, îndrumați de dl prof. Sergiu Ciure și Traian Nistor; mențiunea a fost obținută de echipajul Liceului Greco-Catolic „Iuliu Maniu”: Viorel Vancea, Szilagyi Andrei și Andreea Posmoșanu, îndrumați de dra prof. Florentina Barta.
Momentul 24 ianuarie 1859 – „act energic al întregii națiuni”
Înainte să înceapă concursul, dl lector univ. dr. Radu Românașu a evocat momentul istoric din ianuarie 1859, referindu-se la raporturile lui Alexandru Ioan Cuza cu românii din Transilvania și la efectul dublei alegeri a lui Al. I. Cuza.
„Momentul 24 ianuarie 1859 a fost un „act energic al întregii națiuni”, afirma Mihail Kogălniceanu. Dubla alegere a lui Al. I. Cuza a demonstrat faptul că românii sunt hotărâți să acționeze în pofida oricăror adversități pentru realizarea statului național român. Presa și intelectualitatea transilvăneană au susținut toate demersurile politice, economice și culturale ale românilor de peste Carpați. S-au oferit și unele soluții de către liderii români din Transilvania (Simion Bărnuțiu, August Treboniu Laurian, Al. Papiu Ilarian). Unirea a determinat un entuziasm de nedescris în rândul românilor de peste Carpați și neliniște la Viena. Dubla alegere a fost mult comentată în presa transilvăneană. Papiu Ilarian a înaintat la 1860 un memoriu lui Cuza în care făcea cunoscut cum a fost perceput actul de la 24 ianuarie de către românii transilvăneni. Unirea Transilvaniei cu România a fost un țel major al politicii externe inițiate de Cuza”, a mai spus lector univ. dr. Radu Românașu. Dl prodecan Gabriel Moisa a prezentat Departamentul de Istorie, subliniind cele trei forme de învățământ, structurate pe cele trei niveluri după modelul Bologna, precum și oferta de locuri subvenționate și cu taxă.
Să mai spunem că și la această ediție, Departamentul de Istorie s-a numărat printre sponsorii concursului regional de istorie „România modernă”.
Ovidiu Dan
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Pe podium au urcat: gojdiștii, „pedagogiștii” și sanitarii orădeni.
Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 12:39:38 Ora standard a Europei de Est