Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Învățământul trebuie adaptat nevoilor pieței

O noua reformă în învățământ

Învățământul trebuie adaptat nevoilor pieței

Primarul Oradiei, dl inginer Ilie Bolojan și generalul Inspectoratului Școlar Județean Bihor, dl profesor Daniel Negrean, au pus punctul pe i, au scos asul din mânecă și au jucat cu cărțile pe masă și pe față, marți, 7 ianuarie 2014, la întâlnirea cu reprezentanții presei.

În câțiva ani, se vrea o noua reformă în învățământ, potrivit comenzii sociale, în pas cu vremea și vremurile, adaptarea învățământului la nevoile pieței: un nou plan de școlarizare, număr mai mare de elevi în clase, accent pe învățământul tehnic și școala profesională, scăderea ponderii învățământului teoretic și a numărului de clase filiera teoretică și vocațională.
Competitivitate, calitatea și eficiența educației
„Prosperitatea și dezvoltarea economică a orașului Oradea depind într-o bună măsură și de calitatea educației tinerilor care absolvă școli sau licee din Municipiul Oradea. În condițiile în care sistemul de educație pregătește tineri fără să țină seama de nevoile angajatorilor locali, competitivitatea Oradiei este amenințată”, a apreciat dl primar.
Strategia primarului și generalului vizează trei componente, realizarea a trei obiective: competitivitatea economiei locale sau naționale, calitatea și eficiența educației.
„Pe partea de eficiență ne interesează care sunt costurile cu care educăm un tânăr, costuri care sunt asigurate de statul român per elev; ne interesează elevii, câți dintre ei, după ce termină, lucrează în piața muncii în specializarea pe care au obținut-o sau nu; din punct de vedere al calității, ne interesează ca elevii să fie bine pregătiți, să-și însușească abilități pe care apoi le folosesc în viața de zi cu zi sau în companiile unde lucrează, iar din punct de vedere al competitivității orașului, suntem un oraș mai competitiv decât altele dacă forța de muncă din Oradea este mai bine pregătită pentru ceea ce cere piața locală, pentru că, vrem nu vrem, cea mai mare parte din tinerii care sunt școlarizați în Oradea rămân în Oradea.
Constatăm apoi că învățământul românesc este în general neadaptat la realitatea economică”. În parte și din cauza unei defectuoase alcătuiri a planului de școlarizare, în care se ținea cont mai mult de competențele corpului profesoral decât de cererea pieței. Apoi „o parte dintre profesorii care predau aspecte tehnice, aceasta e valabil și pentru mediul universitar, nu mai sunt la zi cu realitatea economică. E foarte greu să predai un profil tehnologic dacă tu n-ai mai fost într-o fabrică, înființată în Oradea astăzi care vine cu o tehnologie pe care tu la facultate atunci când te-ai pregătit n-ai învățat-o. De multe ori, cei care predau nu mai sunt conectați la realitatea economică. O altă problemă cheie a învățământului nostru de astăzi este calitatea, care lasă de dorit. În acești 20 de ani, scăderea calității învățământului nostru este o realitate”. Pentru exemplificare, s-a luat rata de promovabilitate a examenului de bacalaureat, care anul trecut, în Bihor, a fost de 55%, este „o oglindă a calității învățământului preuniversitar din România”. O altă realitate a zilelor noastre evidențiată de dl primar a fost cea a abandonului școlar (în zona rurală și în special în localitățile sărace). „Tinerii rămân cu opt clase, nu au nicio meserie și e foarte greu atunci să fie competitivi pe piața forței de muncă”. Dl primar consideră o eroare desființarea școlilor profesionale și felicită ministerul de resort pentru reînființarea lor. Tot dl primar e de părere că „pregătim prea mulți studenți în România de astăzi și nu am pregătit oameni care să învețe o meserie, de când am desființat școlile profesionale”. Domnul primar a subliniat apetența multor tineri de a obține diplome și nu de a învăța o meserie, diplome care să le confere o șansă în plus. Revenind asupra pregătirii prea multor studenți, dl primar a ținut să precizeze faptul că pregătind „foarte mulți tineri în domenii care nu au acoperire pe piață, creează și o frustrare socială. Pentru că acești tineri au niște așteptări care nu pot fi onorate pe piață și în plus pierd ani din viață în școli care nu le garantează nimic în plus”.
Direcții pentru eficientizarea învățământului
În continuare, dl primar a evidențiat câteva direcții pe care Primăria și Inspectoratul Școlar le consideră necesare pentru eficientizarea învățământului.
1.Corelarea programelor de studii cu piața muncii, și în acest sens au avut loc consultări cu firmele din Oradea (pentru dezvoltarea învățământului profesional).
2.Plan de școlarizare corespunzător, care ține cont de aceste consultări și cerințele firmelor, ale marilor angajatori, companii care au peste 300 de angajați.
3.Creșterea calității învățământului în Oradea, prin asimilarea de către corpul profesoral, în special în zona tehnologică, a competențelor cerute pe piața muncii. În acest sens companiile vor colabora cu profesorii de la viitoarele clase de profesională pentru a le facilita cunoașterea tehnologiilor pe care le folosesc. Reprezentanți ai companiilor (care au clase de profesională) vor fi numiți în consiliul de administrație al școlilor respective.
4.Schimbarea mentalității părinților, „pentru că e nevoie să încurajăm și să direcționăm lucrurile pentru formarea tinerilor pentru meserii. Decât un șomer cu diplomă universitară, mai bine un tânăr care are o meserie care îi asigură un câștig la fel de bun cu a unui om cu diplomă…”
5.Dotarea unor ateliere-școală în care tinerii să poată învăța meseriile care se cer pe piață.
Planul de școlarizare pentru 2014-2015 
Dl inspector școlar general Daniel Negrean a prezentat în detaliu planul de școlarizare pentru 2014-2015, care a fost elaborat în lumina modificărilor care au fost aduse la Legea Educației Naționale prin OUG nr. 117 din 23.12.2013, cu trei mari noutăți: învățământul obligatoriu este de 11 clase; școala profesională este introdusă ca nivel de pregătire începând cu clasa a IX-a și raportul de audit pe care îl face ISJ pentru unitatea de învățământ atunci când aceasta nu se încadrează în cheltuielile de personal.
În urma studiilor efectuale, ISJ Bihor a stabilit o strategie prin care pentru clasele de debut (clasa a V-a și a IX-a), încadrarea să se facă la numărul maxim de elevi, în baza Ordinului ministrului Educației 5454 din 12.11.2013, ordin care prevede modul în care se stabilește rețeaua școlară și se fundamentează proiectul planului de școlarizare.
Pentru anul școlar 2014-2015, în Municipiul Oradea numărul minim de elevi pentru clasa a V-a este de 25 de elevi, indiferent de limba de predare, iar pragul maxim este de 32 de elevi/clasă.
La clasele a IX-a, structura în anul școlar 2013-2014 pe filieră și profiluri este următoarea: 50 de clase filieră teoretică (34 profil real, 16 profil uman), 15 clase filieră vocațională și 39 de clase filieră tehnologică. Deci, filiera teoretică și cea vocațională însumează 65 de clase (50+15), ceea ce înseamnă ca pondere 62,5%, iar filiera tehnologică de 39 de clase reprezintă 37,5%.
Ponderea optimă recomandată de MEN până în 2020 este de 40% pentru teoretic+vocațional și 60% pentru tehnologic+profesional.
Dacă în acest an școlar numărul de clase de profesională este de 13 (începând cu clasa a X-a), pentru anul școlar 2014-2015 se estimează pentru învățământul liceal tehnologic și profesional (care va începe din clasa a IX-a), 41 de clase. De la 65 de clase filieră teoretică și vocațională se prevede ca în 2019-2020 să se ajungă gradual la 40 de clase, iar la filiera tehnologică, de la 39 de clase, tot gradual în 2019-2020 la 61 de clase.
Din toamnă, în Oradea, comanda socială este de 18 clase de profesională
 Din toamnă, în Oradea urmează să funcționeze 18 clase de școală profesională, după cum avea să sublinieze dl primar. Aceste clase s-au născut în urma discuțiilor avute cu agenții economici. „Aproape fiecare clasă are, să-l numesc așa, un fel de „patron” sau măcar doi. Deci companiile mari și-au luat angajamentul că vor „ghidona” că vor colabora pentru buna pregătire a elevilor din aceste clase”, a adăugat dl primar. „Treptat-treptat, în următorii cinci ani, dacă vom merge pe o modificare liniară, și nu se întâmplă ceva spectaculos, în fiecare an, la clasa a IX-a, vom reduce cu 5 numărul de clase de profil teoretic, în așa fel încât de la 65 de clase să ajungem la 40. Și în fiecare an, vom majora, proporțional, clasele de profesională, să ajungem de la 18 la 30 de clase. Deci acestea sunt direcțiile pe care noi le susținem împreună cu Inspectoratul, în așa fel încât să adaptăm forța de muncă pregătită în școlile din Oradea la cerințele pieței”, a conchis dl primar, ing. Ilie Bolojan.
Ovidiu Dan

Trimite email
vineri, 27 decembrie 2024, 03:18:54 Ora standard a Europei de Est