Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

A apărut nr. 1/ 2014 al revistei de cultură „Curtea de la Argeș”

Din Ucraina, dl rector Ioan Dzițac ne semnalează că

A apărut nr. 1/ 2014 al revistei de cultură „Curtea de la Argeș”

În editorial, dl redactor-șef Gheorghe Păun se referă pe larg la „Podul de reviste”, cum s-a născut, cum a crescut și cum s-a întins din Basarabia până pe Argeș în Sus… „Dea Domnul ca, în timp, acest pod de reviste să devină pe atât de lat pe cât este Prutul de lung, ascunzându-i apele sub firescul comunicării între frați până la a-i lua rostul de nefirească graniță între frați”, scrie dl redactor-șef în finalul editorialului.

Din pagina a doua, Domnul Eminescu, atât de realist și de actual, ne judecă, spunând adevăruri general valabile și astăzi: „Nu credem să avem nevoie a insista mult asupra ineficacității învățământului ce se dă în România. Pe lângă aceea că copiii nu învață aproape nimic, nici măcar a-și scrie corect limba lor maternă, se mai adaogă și lipsa oricărei influențe educative”… Nu vă spunem mai multe. Citiți-l pe Eminescu scriind despre soarta învățământului în „Timpul” din 4 septembrie 1880 și veți descoperi, cu tristețe, că observațiile sale sunt valabile și în 27 decembrie 2013. Asemenea lui Horia Bădescu, în și „La judecata memoriei”, vom constata, în curând, că, iată, au mai trecut trei sute șaizeci și cinci de zile… cam degeaba! „Democrație înseamnă participare”, susține Johan Galtung. În cel de-al IV-lea episod, americanul călător prin lume ne vorbește despre Elveția. „Aceasta este singura democrație din lume, doar cu o miime din populația globului, dar cu 60 % dintre referendumurile naționale din secolul al XX-lea, cu mult dincolo de a fi doar o parlamentocrație”, apreciază J.G. Tot pe J.G. îl citim și în „Homo sapiens”, ajuns în Franța; participând la conferințe și vizitând muzee, el ajunge să opineze: „Noi, intelectualii, suntem antrenați să ținem prelegeri și să scriem articole, să ținem cursuri și să scriem cărți. Într-un muzeu, partea vizuală și auditivă este mult mai importantă decât textele”. Dl Dan Farcaș scrie despre „Libertatea umană”, privind-o din toate unghiurile și sub toate aspectele. Constantin Brâncoveanu este privit și tratat de dl Gheorghe Vlad ca „martirul și sfântul României”. Anul viitor, se vor împlini 300 de ani de la moartea lui Constantin Brâncoveanu, care a condus Þara Românească timp de 26 de ani (1688-1714). „Într-un interviu acordat publicației „România liberă”, sub genericul „Denigratorii lui Eminescu”, academicianul Eugen Simion vorbește despre neșansa pe care a avut-o Eminescu, „romanticul absolut” (Ion Negoițescu), de a nu putea fi tălmăcit în toate limbile pământului, iar traducerile care s-au făcut, totuși, „nu sunt prea reușite”, citim în „Transpuneri ale liricii eminesciene în limbile europene”, articol semnat de dl Florin Copcea. Scriind despre „Știința și omul de știință”, dl Dragoș Vaida ne dă și Exemple de modele. Ne-au plăcut reflecțiile autorului: „Votul este floarea rară căutată. Or, știința nu prea aduce voturi sau, chiar mai rău, are pretenții”. „Ce dacă președintele Academiei a venit, cu un curaj intelectual de elogiat, să prezinte poziția instituției în fruntea căreia stă, că nu este bună exploatarea propusă la Roșia Montană! Nu a venit nimeni după dânsul măcar să aducă obiecții”, scrie DV. La rubrica „Seniori ai culturii” îl avem pe academicianul Alexandru Vulpe (arheolog și istoric). În cadrul „Dialogurilor esențiale”, dl Vasile Berinde l-a intervievat pe distinsul matematician Constantin Corduneanu, „Despre matematică, matematicieni și „universitățile lor invizibile”. Sub titlul „Doctor fără arginți”, dna Maria Mona Vâlceanu scrie despre Vasile Voiculescu „un mare scriitor român al perioadei interbelice și al primilor ani de comunism, pe care i-a plătit cu sângele temniței”, consemnează MMV. „Între literatură și psihologie”, dl Ion C. Ștefan se referă la cartea dnei Aurora Liiceanu, „Cuvinte încrucișate”, iar dna Paula Romanescu ai zice că se „bate” cu morile de vânt. Să știți că nu e chiar așa! În fapt, domnia sa scrie frumos și realist despre „Don Quijote sau înțelepciunea morilor de vânt”. În cadrul serialului său despre China, dl Ion Pătrașcu se oprește la „Arta chineză”. În „Orizont SF”, dl Mircea Opriță ne supune atenției „Monstrul, Lagua și „Priviri Adânci”.
În primul număr din 2014, articolele sunt semnate de scriitori, matematicieni, academicieni, profesori universitari, arheologi și diplomați din Cluj-Napoca, Norvegia, București, Baia Mare, Roșiorii de Vede, Drobeta-Turnu Severin, Zalău, Pitești și Spania.
Ovidiu Dan

Trimite email
sâmbătă, 23 noiembrie 2024, 11:54:09 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Conferința anuală ,,Agora”

Ieri, 22 noiembrie 2024, în Aula Albastră a Universității ,,Agora" din municipiul Oradea, s-a desfășurat Conferința anuală ,,Agora" - 2024, cu participarea doamnei rector, conf. univ. dr. Alina Angela Manolescu, a doamnei profesor univ. dr. Adriana Manolescu, președinte fondator, a prorectorilor și decanilor celor două facultăți, cadre didactice universitare, studenți și invitați din partea Primăriei Municipiului Oradea și a Poliției Locale, alți colaboratori ...