Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Propuneri legislative de modificare a Legii nr. 263/2007

Doamna deputat Florica Cherecheș (a făcut)

Propuneri legislative de modificare a Legii nr. 263/2007

Miercuri, 20 noiembrie 2013, cu ocazia Zilei Universale a Copiilor, doamna deputat Florica Cherecheș a depus la Camera Deputaților un proiect legislativ de modificare a Legii nr. 263/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea creșelor și a susținut o conferință de presă la Palatul Parlamentului în care a prezentat principalele modificări aduse, precum și motivele care au condus la necesitatea îmbunătățirii acestei legi.

Propunerea legislativă a avut la bază prevederile europene și cele ce țin de Convenția ONU privind protecția și promovarea drepturilor copilului, precum și cel mai recent studiu al Parlamentului European referitor la calitatea serviciilor de educație preșcolară, având ca scop creșterea ratei de participare în serviciile de educație oferite de creșe, dar și mobilizarea părinților în implicarea activă în educația timpurie a copiilor lor.
Studiul Parlamentului European relevă faptul că educația timpurie constituie fundația pentru adoptarea unei atitudini de învățare pe tot parcursul vieții, necesară pentru dezvoltarea personală și integrarea socială ulterioară. Calitatea vieții copilului înainte de a intra în sistemul de educație obligatorie influențează dezvoltarea lui ulterioară și modul în care copilul va învăța în viitor.
Un alt element esențial care contribuie la dezvoltarea armonioasă a copiilor este participarea ambilor părinți la creșterea și educarea copiilor lor. Este important ca ei să înțeleagă impactul emoțional negativ pe care îl are separarea chiar și pentru câteva zile, de copiii lor în vârstă de sub 3 ani.
Unii părinți ignoră însă aceste aspecte și decid să își ducă copiii la creșe săptămânale, uneori din comoditate sau lipsa responsabilității. În 17 județe ale României mai există încă creșe săptămânale în care copiii sunt lăsați de lunea până vinerea, unii nefiind vizitați deloc de părinți în acest interval.
Având în vedere faptul că părinții care-și înscriu copilașii la creșa săptămânală petrec doar 25% din săptămână cu aceștia, nu se pot asigura că le e bine copiilor, nu le pot urmări starea de sănătate și nu pot observa la timp eventuale semne de întârziere în dezvoltarea lor. Ei nu pot desfășura activități obișnuite cu copiii lor cum ar fi să-i scoată la aer, să cunoască natura, să-și însușească deprinderi de viață. Copiii sunt traumatizați și se simt abandonați atunci când părinții altora vin să îi ia acasă, iar ai lor nu apar.
Totodată, funcționarea creșelor cu program săptămânal, contravine principiilor reformei din domeniul protecției și promovării drepturilor copilului, asumate prin ratificarea Convenției ONU privind protecția și promovarea drepturilor copilului, respectiv menținerea copilului în familie.
De altfel și literatura de specialitate, menționează că atât sugarul, cât și copilul mic trăiesc intens perioada începutului de viață și e important ca aceasta să fie de calitate.
Desființarea creșelor săptămânale nu va crea o problemă socială. La 30 iunie 2013, cele 302 creșe funcționale în sistemul public erau frecventate de 16.587 copii. Dintre acestea, 26 de creșe aflate în 17 județe sunt săptămânale și cuprind un procent de  doar 6% din totalul copiilor cuprinși în creșe.
Altă modificare necesară este cea privitoare la momentul înscrierii copiilor la creșele din sistemul public, propunerea  fiind ca această înscriere să se facă, de regulă, la începutul anului școlar și nu pe tot parcursul anului ca până în prezent, ceea ce conduce la o mai bună planificare și alocare de spații și personal.
O altă modificare propusă este legată de contribuția lunară de întreținere datorată de părinții/reprezentanții legali ai copiilor înscriși la creșa organizată în sistem public, stabilită în prezent prin Hotărâre a Guvernului. Având în vedere faptul că serviciul de îngrijire și educare timpurie a copiilor mici cade în responsabilitatea și administrarea consiliilor locale care acoperă toate cheltuielile legate de investiții, echipamente, personal, utilități, etc, este necesar ca acestea, în funcție de realitățile și posibilitățile locale, să poată stabili cuantumul valorii contribuției lunare de întreținere datorată de părinții/reprezentanții legali ai copiilor înscriși la creșa organizată în sistem public. În felul acesta, se asigură că părinții achită costul hranei pe care o primesc copiii lor în zilele când frecventează creșa, fără să fie necesară suplimentarea din partea consiliului local.
Totodată, propunerea legislativă scade vârsta maximă de frecventare a creșei  de la 4 ani la 3 ani, pentru o mai bună corelare cu Legea Educației 1/2011.
București, 20 noiembrie 2013
Fulvia Dumitreanu,
consilier parlamentar

Trimite email
marți, 3 decembrie 2024, 19:35:05 Ora standard a Europei de Est