Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

„Să sperăm că podul nostru va ajunge atât de lat pe cât e Prutul de lung...”

Podul de Reviste

„Să sperăm că podul nostru va ajunge atât de lat pe cât e Prutul de lung...”

Totul a început în octombrie 2012, când „Curtea de la Argeș” a fost lansată la Chișinău, iar Nicolae Dabija a considerat evenimentul ca începutul unui pod de reviste între Chișinău și Þară. Ideea mi-a plăcut foarte mult, am luat-o deci în serios.

O vreme a existat o rubrică cu acest titlu, ideea s-a întărit la Ziua Revistei din 10 august 2013, apoi a prins contur în octombrie, când, la Curtea de Argeș a avut loc o întâlnire având explicit acest titlu. Despre această întâlnire vorbește articolul de mai jos, editorial al lui Nicolae Dabija în săptămânalul LA („Literatura și arta”) din 7 noiembrie 2013. El poate fi găsit și la adresa web
https://docs.google.com/file/d/0ByA7Kci8VpxBdy1paXF5UFlyMDA/edit?pli=1
Un al doilea pilon al podului a fost pus apoi de „Bucureștiul literar și artistic” (a se vedea și articolul).
Să sperăm că podul nostru va ajunge atât de lat pe cât e Prutul de lung...
Argeșene gânduri bune,
Gh. Păun
 
Podul de Reviste
La 6 mai 1990 a avut loc primul Pod de Flori, cel pe care Basarabia a pășit spre România, și România – către Basarabia.
Acestuia i-au urmat și alte poduri: Podul de Verb, Podul de Cântec, Podul de Teatru, Podul de Rugăciune, Podul de Cărți…
Iată încă o inițiativă, care aparține săptămânalului „Literatura și arta”: Podul de Reviste.
Ea a fost lansată acum câteva luni, în august, în cadrul Zilelor revistei „Curtea de la Argeș” (ctitorită de Gheorghe Păun, membru al Academiei Române), în voievodala așezare a Basarabilor de la Curtea de Argeș. În perioada 18 și 20 octombrie s-a desfășurat primul Pod de Revistă, la care au participat scriitori și ziariști din Curtea de Argeș, Pitești, Câmpulung, Vâlcea și București (Paula Romanescu, Firiță Carp, Marian Nenescu, Puiu Răducanu, Mihai Dicescu, Lucian Costache, Petre Cichirdan, ambasadorul Ion Pătrașcu, părintele Nicolae Mărgăritescu ș.a.). Din partea Republicii Moldova, au fost prezenți: subsemnatul, Ninela Caranfil, artistă a poporului, și Vlad Darie, directorul Agenției „Moldpres”.
O primă întâlnire s-a desfășurat la Colegiul „Vlaicu-Vodă”, unde am fost întâmpinați cu balada „Cât trăim pe-acest pământ” și imnul FDRM „Îndemn la Unire”, cântece basarabene: cu acestea eleva Maria Teodora Nica de la această instituție de învățământ câștigase recent concursul „Voci tinere” al Festivalului Național care s-a desfășurat la Caracal.
A urmat o întâlnire cu intelectualitatea din oraș la Muzeul Municipal din Curtea de Argeș.
Manifestarea a fost o lecție de istorie, de frățietate și de dor românesc, cum a numit-o moderatorul ei, academicianul Gheorghe Păun. S-a vorbit despre reviste, despre destinul și misiunea literaturii, despre scris și scriitori, despre naționalismul păgubos și naționalismul necesar, despre Basarabia și Basarabi…
Zilele următoare au avut drept obiective ale cunoașterii locurile mirifice de „pe Argeș în sus”: mănăstirea Corbeni – reședința mitropolitului Î.P.S. Calinic, comuna Antonești, mănăstirile Robaia și Corbii de Piatră (ultima, locaș rupestru, considerat cel mai vechi din România), Biserica Domnească zidită în 1352 și Biserica ridicată de Meșterul Manole din Curtea de Argeș, ultima – una dintre cele mai frumoase din Europa (Cronicarul Gavriil Protul de la Athos, participant la sfințirea ei din 1517, avea să consemneze în cronica sa: „Frumusețea ei o întrece pe cea a Catedralei Sfânta Sofia din Constantinopol și pe cea din Sion”).
Podul de Reviste și-a avut continuare firească acum o săptămână, când redactorii de la săptămânalul „Literatura și arta” i-au avut drept oaspeți pe Florentin Popescu, redactorul-șef al revistei „Bucureștiul literar și artistic”, și pe Emil Lungeanu, redactor-șef adjunct la revista „Literatorul” din București.
În zilele de 24 și 25 octombrie s-au desfășurat lansări de reviste și de cărți la Colegiul Pedagogic „Vasile Lupu” din Orhei, la Liceul din Peresecina, la Gimnaziile din satele Trebujeni și Donici… Scriitorii de dincolo de Prut au rămas impresionați de faptul că în Basarabia se citește, și se citește mult.
Emil Lungeanu și-a dăruit cărțile sale, preconizate a fi lăsate bibliotecii Liceului din Peresecina, unor elevi care au dovedit că au pătruns în subtextele unor proze dificile din Stendhal și Camus.
 „Cea mai frumoasă justificare a vieții sunt întâlnirile de acest fel, când descoperi niște oameni pe care nu i-ai cunoscut, dar pe care i-ai iubit dintotdeauna”, a afirmat distinsul poet și prozator Florentin Popescu în fața sălii arhipline de la Liceul Pedagogic „Vasile Lupu” din Orhei.
Podurile de reviste transformă Prutul, dintr-un râu de graniță, într-un râu de poduri care să ne facă să ne simțim tot mai acasă în Europa.
Nicolae DABIJA
Trimite email
sâmbătă, 23 noiembrie 2024, 11:42:32 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Conferința anuală ,,Agora”

Ieri, 22 noiembrie 2024, în Aula Albastră a Universității ,,Agora" din municipiul Oradea, s-a desfășurat Conferința anuală ,,Agora" - 2024, cu participarea doamnei rector, conf. univ. dr. Alina Angela Manolescu, a doamnei profesor univ. dr. Adriana Manolescu, președinte fondator, a prorectorilor și decanilor celor două facultăți, cadre didactice universitare, studenți și invitați din partea Primăriei Municipiului Oradea și a Poliției Locale, alți colaboratori ...