Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
18 septembrie 2024

2.000 de lei pentru elevii cu media 10 la Evaluarea Națională 2024 și 5.000 de lei pentru cei cu medii maxime la BAC 2024 – proiect adoptat de Guvern / Sumele sunt aceleași din 2022

Proiectul care prevede ca elevii care au obținut media 10 la Evaluarea Națională 2024 să primească 2.000 de lei, iar cei cu medii maxime la examenul național de Bacalaureat 2024 – 5.000 de lei, este pe ordinea de zi în Guvern.
Este vorba despre proiectul de hotărâre privind acordarea de stimulente financiare absolvenților care au obținut media 10 la Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a, sesiunea 2024 și la examenul național de Bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2024.
Proiectul de Hotărâre de Guvern (HG) a fost adoptat în ședința de Guvern, miercuri, a anunțat ministra Educației, Ligia Deca, pe pagina sa de Facebook.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...


2 septembrie 2024

Toți inspectorii școlari generali din țară, convocați la Poiana Brașov de ministra Ligia Deca, la trei zile de consfătuiri, pe 4-6 septembrie – surse

Toți inspectorii școlari generali (ISG) din inspectoratele școlare sunt convocați pentru trei zile de consfătuiri la Poiana Brașov de ministra Ligia Deca, potrivit surselor Edupedu.ro.
Șefii inspectoratelor școlare județene (ISJ) și din Municipiul București (ISMB), numiți politic după Pixiada din luna august – despre care a scris aici pe larg Edupedu.ro, vor merge la Poiana Brașov pe 4-6 septembrie.


Mai mulți secretari de stat din Ministerul Educației și ministra Ligia Deca se vor întâlni cu inspectorii școlari generali în format fizic, mai arată sursele citate.

Potrivit surselor noastre, consfătuirile de 3 zile vor avea loc la Hotel Șoimul din Poiana Brașov.


Pentru inspectorii școlari generali adjuncți, întâlnirile cu oficiali din Ministerul Educației se vor organiza online, de pe 3 până după 20 septembrie, după graficul transmis în inspectoratele școlare.

Deca nu a mai organizat până acum astfel de întâlniri cu inspectorii școlari generali care să dureze mai mult de o zi.

Ligia Deca a mai organizat o conferință cu inspectorii școlari generali în format fizic și în anul școlar trecut, la București, în octombrie 2023.

Atunci, erau pe ordinea de zi bursele școlare, transportul elevilor, digitalizarea evaluărilor naționale și organizarea noilor direcții județene de învățământ preuniversitar (DJIP).
Edupedu.ro a scris la mijlocul lunii august că începe Pixiada, sezonul numirilor din pix ale inspectorilor și directorilor de școli: peste 2.500 de persoane au fost puse de politicieni sau reconfirmate în conducerile școlilor și ISJ-urilor.

Recent, Ligia Deca l-a schimbat din pix pe inspectorul școlar general PNL Cătălin Canciu cu Cici Bolovan, tot de la PNL, președinta organizației județene de femei a partidului.

Politizarea educației, la loc comanda. Ligia Deca a cedat presiunii partidelor și a șters de pe lista incompatibilităților pentru directorii și inspectorii școlari funcțiile de consilieri locali sau județeni, în proiectul legii învățământului preuniversitar
Concursul pentru șefia inspectoratelor școlare, profund politizate, nu se organizează nici în acest an. Ligia Deca: “Eu îmi doresc profesionalizarea managementului la nivelul inspectoratelor”, dar după adoptarea legilor
Consfătuirile naționale pe discipline școlare au loc online, în perioada 1-30 septembrie, potrivit unei adrese a Ministerului Educației...

Workshopul „Depoluarea de la Copșa Mică – speranță pentru un mediu curat!”

Miercuri, la Facultatea de Protecția Mediului din Oradea

Workshopul „Depoluarea de la Copșa Mică – speranță pentru un mediu curat!”

Consecvente în lupta pentru protecția mediului, cadrele didactice ale Departamentului Ingineria Mediului din cadrul Facultății de Protecția Mediului a Universității din Oradea au organizat, miercuri, 9 octombrie 2013, workshopul „Depoluarea de la Copșa Mică – speranță pentru un mediu curat!”

Invitații speciali ai manifestării au fost primarul orașului Copșa Mică, dl Daniel Tudor Mihalache, doamna Chantal Maas – inițiatorul programului de depoluare de la Copșa Mică și dl Paul Drăghiciu, administrator public în cadrul  Primăriei Copșa Mică.
În deschiderea evenimentului, directorul Departamentului Ingineria Mediului, dl prof. univ. dr. ing. Cornel Domuța (moderatorul workshopului) l-a invitat pe decanul facultății, dl prof. univ. dr. ing. Ioan Chereji, să se adreseze participanților.
Salutând distinșii invitați, dl decan Ioan Chereji a subliniat misiunea facultății și a colectivului de cadre didactice. „Noi suntem facultatea care, în general, asigurăm specialiștii pentru acest gen de lucru: a păstra, a menține, a proteja și reda mediului aceste exploatații…
Îmi doresc să trăim într-un mediu cât mai curat, îmi doresc ca viața noastră, ca aerul pe care în respirăm, ca lumina soarelui pe care o vedem zilnic să fie cât mai pure. Dar sunt un om al secolului XXI și vreau ca și economia României să se dezvolte, să producă de asemenea manieră încât să putem trăi într-o țară civilizată, cu un nivel economic dezvoltat, care să asigure populației necesarul de bunăstare. Voi fi de acord cu exploatări în care mediul să fie protejat”, a precizat dl decan.
În cuvântul său, dl primar Tudor Mihalache ne-a reținut atenția cu istoria în sinteză a localității, cu accent pe întreprinderile poluante. Copșa Mică, un oraș mic, cu buget mic și cu probleme mari, vorba dlui primar, are în spate 611 ani de istorie. „A început prin a fi un loc de vamă, traducerea „Poarta Mică”, în limba română. Înainte de război a început să capete o tentă industrială, fiind, în primul rând, deschisă o fabrică de metale neferoase acolo. După război, situația economică a împins-o către industrializare. Așa au apărut fabrica de negru de fum și Sometra, cea cu metale neferoase. În perioada comunistă, cele două fabrici cu cele două platforme ajung la 10.000 de muncitori, fiind primul motor al economiei județului Sibiu în acea perioadă. Orașul începe să aibă un declin economic odată cu apariția economiei de piață. Își pierde piața asigurată de Rusia și țările comuniste, încearcă să se adapteze, dar nu reușește. În același timp, vine peste noi presiunea mediului. Se închide fabrica de negru de fum – Carboximul. Fabrica de metale neferoase este cumpărată de un consorțiu grec și începe reașezarea economică a fabricii. Când a venit criza și Sometra și-a pierdut o parte din piață (piața auto), ea producând plumb și zinc. Nu mai au la cine vinde și fabrica este nevoită să-și reducă activitatea cu 80 la sută. Era perioada în care eforturile Europei și ale României erau îndreptate spre un mediu curat”.
„Între a trăi puțin, cu mulți bani, e bine să trăiești mai mult, chiar dacă ai mai puțini bani”
Cel dintâi gospodar ne-a vorbit apoi despre ultimii 10 ani, în care a deținut și deține funcția de primar. „Am început să avem o gândire și o dorință. Dorința a fost să mergem către verde, către un mediu curat. Am înțeles repede că între a trăi puțin, cu mulți bani, e bine să trăiești mai mult, chiar dacă ai mai puțini bani”. În continuare ni s-au prezentat proiectele de reconstrucție ecologică; primul a fost implementat de Ocolul Silvic, în urmă cu 13 ani, când s-au plantat în jur de 180 de hectare de pădure pe un versant din spatele fabricii. „Când am ajuns eu primar, acu 10 ani, încă aveam scenarii de catastrofe naturale, având ca element de bază alunecarea dealului din spate, blocarea naturală a râului Târnava, ridicarea nivelului, inundarea furnalului, explozie catastrofală pe 80 km, undă de șoc. Vreau să vă spun că acum  nu mai este cazul. S-a plantat salcâm foarte mult; salcie și plop în albia minoră și majoră, pe versanți, salcâm. Între timp am plantat sute de hectare de pădure, pe tot felul de finanțări. Printr-un program guvernamental am rezolvat problema deșeurilor, de tot felul, produse de comunitate și chiar și de industrie. Pentru aceasta am investit 900.000 de euro”, a mai spus dl primar. În Copșa Mică s-au amenajat trei parcuri mari și două mai mici, orașul neavând până atunci parcuri; „pentru oprirea prafului, au fost împrejmuite drumurile, blocurile și toate căile de acces cu plante capabile să lucreze ca niște filtre”, a precizat dl primar.
Vorbind despre starea de sănătate a populației, trebuie spus că „în zona Copșa Mică, s-a constatat rata cea mai mare din Europa de boli pulmonare, impotență, mortalitate infantilă și intoxicații…Speranța de viață în oraș, 63 de ani, este cu 9 ani mai mică decât media națională”, citim în materialul întocmit de șef de lucrări dr. ing. Emilia Pantea. Alături de dl primar au avut intervenții și ceilalți doi invitați, precum și cadre universitare; iar la final, dna șef lucrări dr. ing. Emilia Pantea și directorul de departament, dl prof. univ. dr. ing. Cornel Domuța, au  prezentat  distinșilor invitați cartea de vizită a celei mai vechi Facultăți de Protecția Mediului din țară (programe de studiu de licență și master)…
Ovidiu Dan
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Workshopul „Depoluarea de la Copșa Mică – speranță pentru un mediu curat!”

Trimite email
vineri, 1 noiembrie 2024, 01:12:12 Ora standard a Europei de Est