Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 februarie 2025

Pregătire gratuită pentru Bacalaureat 2025 la toate disciplinele și platformă cu materiale și resurse didactice pentru elevii din toată țara, oferite de Universitatea de Vest din Timișoara, UVT. Prima sesiune are loc sâmbătă, 1 martie
Universitatea de Vest din Timișoara, UVT, începe sâmbătă, 1 martie, ediția din acest an a programului de pregătire pentru examenul de Bacalaureat 2025, la toate cele 14 discipline, pentru elevii din întreaga țară. Sesiunile se vor desfășura săptămânal, sâmbăta, în format online, până în data de 7 iunie 2025 și participarea este gratuită.
Exemple de materiale oferite pe platforma bac.uvt.ro:
Pregătire pentru Bacalaureat 2025. Scrierea cu unu, cu doi sau cu trei de „i” / Explicații pentru elevii de liceu, oferite de Universitatea de Vest din Timișoara
Textul argumentativ pentru Bacalaureat 2025. Structură, conectori – explicații și model de rezolvare pentru elevii de liceu, oferite de Universitatea de Vest din Timișoara
Sesiunile de pregătire se organizează pentru toate cele 14 discipline pentru care elevii urmează să susțină probe scrise:
Disciplina aferentă probei 1: limba și literatura română;
Disciplinele aferente probei 2: matematică nivel M1 și M2, istorie;
Disciplinele aferente probei 3: biologie, chimie, economie, filosofie, fizică, geografie, informatică, logică, argumentare și comunicare, psihologie și sociologie.
Înscrierea pentru participarea la programul de pregătire se realizează prin completarea ACESTUI FORMULAR și este gratuită, iar detaliile complete sunt disponibile aici: https://bac.uvt.ro/
Informații și orar
Orarul modulelor de pregătire, pentru fiecare zi de sâmbătă din perioada 01.03 – 07.06.2025, este următorul, fiind stabilit în așa fel încât să permită elevilor participarea la programul de pregătire pentru toate disciplinele la care urmează să susțină proba scrisă în cadrul examenului de bacalaureat:
9.00 – 10.30 – Limba și literatura română;
10.45 – 12.15 – Matematică (nivel M1 și M2) și Istorie;
12.30 – 14.00 – Biologie, Chimie, Economie, Filosofie, Fizică, Geografie, Informatică, Logică, argumentare și comunicare, Psihologie, Sociologie.
De asemenea, pe platforma bac.uvt.ro elevii din întreaga țară și pot găsi, pe lângă informații despre programul de pregătire pentru examenul de bacalaureat organizat de UVT la toate disciplinele și celelalte oportunități din cadrul programului UVT pentru elevi, și materiale didactice suport realizate de cadre didactice din cadrul UVT cu conținuturile teoretice pentru fiecare disciplină de la examenul de bacalaureat și instrumente de testare, precum și lecții video (deocamdată doar pentru disciplina Limba și literatura română).
Programul de pregătire pentru examenul de bacalaureat organizat de Universitatea de Vest din Timișoara face parte din amplul program de sprijin intitulat UVT pentru elevi, care cuprinde, totodată, concursuri dedicate elevilor, webinare de dezvoltare personală, consiliere individuală în carieră și școala de vară West Summer University (WSU).
Infomații suplimentare:
Seria de webinare de dezvoltare personală dedicate elevilor, susținute de echipa Serviciului de Consiliere și Sprijin pentru Studenți (SCSS) din UVT va începe pe data de 12 martie 2025 cu webinarul Secretul unei vieți împlinite, urmând ca timp de 9 săptămâni, în fiecare miercuri, de la ora 15.00, să fie abordată o nouă tematică, până la momentul ulterior susținerii examenul de bacalaureat când programul se încheie cu al 2-lea webinar despre alegerea programului de studii potrivit.

Înscrierea pentru participarea la webinarele de dezvoltare personală se realizează prin completarea formularului, iar detaliile complete sunt disponibile pe site-ul universității.

UVT, prin facultățile componente, a pregătit și un număr de 26 de concursuri pentru elevi, din 16 domenii de studii, o parte dintre acestea oferind condiții speciale în procesul de admitere la UVT elevilor care obțin distincții. Regulamentele de organizare și desfășurare a concursurilor, dar și alte detalii, sunt disponibile pe site-ul universității.

Consilierea în carieră
Serviciul de de Consiliere și Sprijin pentru Studenți (SCSS) al UVT pune la dispoziția elevilor care au nevoie de suport pentru alegerea traseului educațional și profesional și sesiuni individuale de consiliere în carieră, pentru care aceștia se pot programa prin completarea formularului. O altă resursă de care elevii pot beneficia, în scopul unei mai bune orientări spre un anumit traseu educațional și profesional, este platforma YTM, un instrument de testare psiho-vocațională dezvoltat de Universitatea de Vest din Timișoara. Mai multe detalii despre serviciile de consiliere în carieră și despre platforma YTM sunt disponibile pe site-ul universității.

Maestru și învățăcei – dialoguri polemice

Controverse (28)

Maestru și învățăcei – dialoguri polemice

Dl Paul Cernat a scris în „Observator cultural” nr. 427 o recenzie pozitivă la volumul „Carte de muncă” al lui Costi Rogozanu, afirmând, printre altele, că platforma Critic Atac e „cea mai importantă inițiativă intelectuală a ultimilor ani”.

În opinia unuia dintre coordonatorii săi, Critic Atac este un grup de critică socială intelectuală și politică, având orientare ideologică generală de stânga, dar „nu sîntem o sectă ideologică”, precizează C.R. Componenții grupului sunt animați de dorința de a inventa ceva nou într-un spațiu public pe care-l consideră „prea obosit, rutinat și autoritar”.
Cum problema adusă în discuție de P. Cernat este una controversată, dl Nicolae Manolescu publică în R. l. nr. 33/2013 editorialul „O nouă critică de direcție în cultura română?” în care afirmă că platforma, pe care fostul său student o consideră cea mai autentică mișcare intelectuală din ultima vreme, „a rămas și va rămâne marginală și iresponsabilă”, căci astăzi, când vechiul socialism devine pretutindeni o social-democrație modernă, „a proclama un nou leninism sau maoism nu e profitabil nici ideologic, nici politic”. Dl N. Manolescu nu acordă platformei CA nicio șansă deoarece „(din fericire!) nici actualitatea lui Gherea, nici a lui Lenin nu mi se par idei de viitor, dar și pentru că lipsa de spirit critic a protagoniștilor îi conduce la comentarii (...) bazate pe cea mai tendențioasă confuzie populistă de valori”. Un cuvânt de încheiere are dl profesor despre C. Rogozanu („acest strălucit fost student al meu”) care l-a decepționat asumându-și „cauze greșite și dinainte pierdute”. Spune că îi cunoștea antipatia ideologică față de Andrei Pleșu și față de elite de pe vremea când credea că va deveni cronicarul literar al „României literare”.
Precizăm că noi am citit cele două intervenții ale fiecăruia dintre combatanți (N.M. și P.C.) și una a lui C. Rogozanu. Am remarcat cu satisfacție tonul civilizat al polemicii, adevărată bătălie de idei în care primează argumentele și nu împroșcarea cu invective a adversarului.
În răspunsul dlui P. Cernat, întâlnim o politicoasă contestare a celor afirmate de fostul său profesor. Nu se consideră purtător de cuvânt al grupării și nu se erijează în postura de anexionist ideologic, scriind: „Am încercat să demonstrez că, inclusiv după criteriile liberale de evaluare, CA e o grupare consistentă intelectual, eclectică ideologic și deloc iresponsabilă”. Este de părere că o critică a sistemului venită din interiorul acestuia „n-ar trebui suspectată excesiv”. Precizează apoi că nu se revendică de la pozițiile lui Savin Bratu și N. Tertulian „deși nu mi se pare deloc dezonorant să fii lukacsian, nici în compania lor”. Ironiei din aserțiunea domnului profesor („Promițătoare companie, Paul Cernat. Și, mai ales, veche idee”) îi dă un răspuns la fel de ironic: „Nu mă gândeam că voi ajunge în situația de a-i explica profesorului Manolescu diferența dintre „elite” și „elitism” (similară, dacă vreți, celei dintre „ortodoxie” și „ortodoxism”). Îl asigură totodată că nu-i spune adio lui Maiorescu și spiritului critic, nici criticii estetice, dar reconsiderarea lui Gherea i se pare importantă și la nivelul teoriei critice.
Convins că „spre deosebire de ideologii, literatura, ca viața însăși, e mai complexă”, mută discuția în câmpul acesteia.
Văzând că „N. Manolescu acuză, malițios, „tendința fără artă” a lui C. Rogozanu”, P. Cernat formulează mai multe întrebări retorice: De ce n-ar merita o discuție socio-politică un roman de vârf ca „Răscoala” lui L. Rebreanu sau un reportaj excelent precum „Țara de piatră” al lui G. Bogza? De ce ar trebui să conțină manualele de liceu doar discuții despre „joc” sau „copilărie” în literatură, dar nu și despre corupție sau despre conflicte sociale, etice, ideologice și identitare? De ce punem la zid texte ce cultivă compasiunea pentru cei slabi și neajutorați? „Procedând astfel, „castrăm” literatura și o anexăm – tot propagandistic, dar altfel – în contul liberalismului globalist și corporatist”, concluzionează P. Cernat.
La rândul său, C. Rogozanu practică un discurs critic tranșant: „Vrem să ieșim din băltoaca estetizantă în care mainstreamul intelectual a împins spațiul public. Nu ne interesează sforăielile epatante despre „Cultură”, (...) elitismul și condescendența atroce a celor care dețin diverse forme de putere”. Constată, de asemenea, că intelectualii mainstream cultivă o piață culturală captivă, promovând „teme bovarice”, care nu duc nicăieri: anticomunismul, obsesia occidentalizării, procapitalismul compulsiv, elitismul agresiv etc. Vorbește apoi despre „intelectuali aristocratizați prin rentele primite”, precizând că aici nu există luptă cu elitiști, ci lupte cu oportuniști ce susțin, cu orice preț, puterea fără limite. „Nu e radicalism, e (...) jena expusă a elitiștilor de ei înșiși”, ne lămurește C. Rogozanu. Intervenția sa dovedește că nu e dispus să îmbrățișeze nicio variantă de pace cu fostul său profesor: „Iar Manolescu e cel mai fericit caz de „pluralism” eșuat”, notează el, și de aceea „lipește etichete obositoare”. Dl Rogozanu recunoaște că, în timpul Facultății, dl N. Manolescu i-a susținut pe studenți, le-a ascultat „teoriile”, „argumentele” chiar dacă aceștia nu cântau partitura profesorului.
Dacă cei doi foști studenți sunt pe deplin „inițiați în despărțire”, meritul este, desigur, și al profesorului Manolescu, deoarece a știut și a dorit să le cultive libertatea de gândire.
Citind aceste dialoguri polemice, ne-am amintit că dl profesor Manolescu ne-a învățat că exercițiul critic implică „toate lecturile noastre anterioare”, dar „critica e condiționată de infidelitatea lecturii, este, cu alte cuvinte, o lectură infidelă”.
Se pare că foștii studenți, P. Cernat și C. Rogozanu, au ascultat cu luare-aminte lecția.
Al. Serpens
În foto: Paul Cernat, Costi Rogozanu și Nicolae Manolescu
 
 
Trimite email
joi, 3 aprilie 2025, 05:39:08 Ora de vară a Europei de Est