Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Numărul 9 al revistei „Curtea de la Argeș”

Dl rector Ioan Dzițac ne propune să lecturăm și să savurăm în liniște

Numărul 9 al revistei „Curtea de la Argeș”

În editorial, dl redactor-șef Gheorghe Păun răspunde măiestrit unor răutăcioși care nu vor să vadă pădurea din cauza copacilor, orientarea și substanța revistei, împiedicându-se de tricolorul arborat și de bisericile care le stau pe creștet.

„Nu suntem nici o revistă religioasă, chiar dacă se acordă o simpatie în plus acestei componente a spiritualității, deci a culturii. Măcar gândindu-ne la semnificațiile-implicațiile unui îndemn precum „Să trăim ca și când Dumnezeu ar fi alături” și tot ar trebui să fim, cu toții, „religioși”. Înțelegem că până la urmă pe respectivii îi deranjează că cei ce scriu sunt „prea” români! Și mai au un mare defect: nu polemizează, nu înjură! Ne mirăm că nu s-au legat și de omniprezența Luceafărului românilor în pagina a II-a; Domnul Eminescu fiind ca o piatră de hotar la fruntariile revistei.
Cu aceeași eleganță și rafinament scrie și Horia Bădescu despre spiritul românesc și lumea laică (în care, vorba lui Grigore C.Moisil „legea nu interzice nimănui să fie imbecil”), oprindu-se la o sublimă factură de plată stabilită de un pictor la încheierea lucrărilor (1.modificat a șaptea poruncă și lăcuit cele zece porunci: 3 franci 45; 2.curățat Ponțiu Pilat, pus o blană nouă pe gulerul lui și lustruit personajul pe toate părțile: 2 franci 33; 3.lărgit cerul și adăugat câteva stele; ameliorat focul iadului și dat diavolului un chip rezonabil: 3 franci 86; 4.modificat sfânta Magdalena care era deteriorată: 3 franci 16; 5.curățat și repictat ici și acolo fecioarele înțelepte: 1 franc 30; 6.marcat mai bine drumul spre cer: 0 franci 55; 7.lăcuit femeia lui Putifar și îndepărtat jegul de pe gâtul ei: 1 franc 32; 8.dat mai înapoi sfârșitul lumii, având în vedere că era mult prea aproape: 4 franci 48; 9.curățat Marea Roșie de excrementele muștelor care o acopereau: 2 franci 00). Johan Galtung scrie (la meserie) despre „Ipocrizia CE/UE”. Despre „frumos ca temei al binelui” ne vorbește Dan D. Farcaș, care conchide: „trăiesc cu convingerea că omenirea va deveni matură doar atunci când toți oamenii se vor fi ridicat pe acel palier în care, pentru fiecare om, cea mai importantă motivație va deveni frumosul uman, producând implicit, fără alte premise, binele”. În rubrica „Istoria de lângă noi”, Radu Pintea ne pune pe gânduri în legătură cu cel de-al 45-lea; un general și un colonel dau Cezarului ce este al Cezarului la un veac de la cel de-al doilea Război Balcanic, iar Gheorghe Vlad scrie despre prințesa Maria, fiica Regelui Carol I și a Reginei Elisabeta. La „Seniori ai culturii” citim despre Tamara Buciuceanu și academicianul Radu Miron. Convins de necesitatea și forța modelelor, Dragoș Vaida se oprește la modelele de pe vremea domniei sale. În cadrul „Dialoguri(lor) esențiale”, Cătălin Mamali publică partea a II-a a interviului realizat cu Anatol Vieru, iar Victoria Milescu stă de vorbă cu Ion Roșioru. Despre legenda Meșterului Manole a citit tot românul, dar despre Fântâna Meșterului Manole ne vorbește Emanoil Sterescu. Dacă nu ați aflat încă despre Trigonometria lui Gheorghe Lazăr, dl redactor-șef ne înlesnește accesul la informație apelând la însemnările distinsul matematician Traian Lalescu. Până să ajungem la „Orizont(ul) SF”, parcurgem „Cărți și autori” și „La pas prin satul global”. La „Orizont…”, Mircea Opriță scrie „De la aventurile chimiei la arheologia fantastică”, referindu-se la inginerul chimist Dumitru Todericiu, care a debutat în SF cu nuvela „Apa care usucă”…
În numărul de față, articolele sunt semnate de scriitori, academicieni, generali și colonei, actori, psiho-sociologi, diplomați și ingineri din Cluj-Napoca, Norvegia, București, Curtea de Argeș, Roșiorii de Vede, Constanța, S.U.A. și Râmnicu Vâlcea.
(Ovidiu Dan)
Revista se poate lectura la adresa:
http://www.curteadelaarges.ro/IV_9_34.php
Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 16:37:21 Ora standard a Europei de Est