Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Un regal de cultură la „Curtea Regelui Păun”

Un interviu cu unul din „curtenii” de la Argeș

Un regal de cultură la „Curtea Regelui Păun”

Rectorul Universității Agora din Oradea, distinsul prof. univ. dr. Ioan Dzițac, a participat în 10 și 11 august 2013 la Serbările revistei de cultură „Curtea de la Argeș”.

-Domnule rector, domnule profesor, știu că ați participat la aniversarea revistei de cultură „Curtea de la Argeș”, fondată și editată de domnul acad. Gheorghe Păun, pe care publicația noastră („OviDan”) o promovează cu bucurie în rândul cititorilor de pe crișuri, dar nu numai...
Ce s-a aniversat, de fapt, și cu ce impresii v-ați întors de la Curte?
-Consider că într-o discuție prietenească, cum este aceasta, apelativele „rector” sau „profesor” nu își găsesc locul. În primul rând, pentru că funcția de rector este doar o demnitate efemeră și întâmplătoare. În al doilea rând, pentru că mă întorc de la un eveniment cultural de o mare emulație spirituală, la care am participat în calitate de prieten al dlui academician, ca un consumator obișnuit, avid de cultură de calitate, și nicidecum în calitate de rector.
Molipsit de atmosfera poetică de la Curtea de Argeș, unde spiritul eminescian a fost omniprezent, încerc să vă răspund, pentru moment, cu modestie, în stihuri:
La „Curtea Regelui Păun”,
Vin cavaleri fără armură,
Ce folosesc pe post de tun
Alese unelte de cultură.
La Sărbătoarea „33” ,
Iertând meșterii că au jertfit ane,
Măritul rege îi zidi pe ei
În culturale bastioane.
„Vinovatul” principal de organizarea extraordinară a evenimentului a fost redactorul-șef al revistei, atractorul straniu,  „academicianul din Cicănești”, cum îl „cicănește” prietenește Alexandru Mironov pe Gheorghe Păun. Personalitate complexă, discipol al academicianului Solomon Marcus, genialul Gheorghe Păun seamănă cu o mașină universală de scris. Scrie așa cum alții (nu) respiră, de la articole științifice și cărți de matematică și informatică, la romane SF, epigrame și volume de poeme…, făcând servicii de popularizare a  științei și nu numai. În informatică a deschis un nou domeniu de mare impact internațional - „Calcul cu membrane”, numit azi și „P sisteme” (cu „P” de la Păun). Dar acum aș vrea să mă limitez doar la rolul său de „atractor straniu” la revista „Curtea de la Argeș”, o revistă de cultură pentru oameni cultivați, în care semnează mari personalități din domeniul literaturii, artei și științei…
 „Sărbătoarea 33” a fost bogată în evenimente culturale diverse, care mi-au umplut sufletul de bucurie, iar mintea de lumină binefăcătoare.
*Gheorghe Păun a acordat medalii de lut și diplome celor mai fideli colaboratori;
*Actorii Cristina Deleanu și Eugen Cristea ne-au recitat cu emoție poezii pline de har;
*Alții ne-au cântat („în strună”): rapsodul Ion Crețeanu (voce și cobză), actorul și folkistul Eugen Cristea (voce și chitară) și traducătoarea Maria Calleya (pian);
*Pe scenă am avut un fascinant aranjament de floarea-soarelui, cu tema „Soarele s-a topit și a curs pe Pământ”, realizat de Paula Fulga, un maestru în arta ikebana;
*Dan Tudor Truică a organizat o expoziție de lucrări plastice, cuprinzând 45 de artiști, în cadrul Salonului Național de Artă Plastică „Atitudini contemporane”- ediția a VI-a, prilej cu care i-am cunoscut pe pictorul Ion Hultoană și pe artistul plastic Ecaterina Mihai (cea care a imortalizat pe „pelicula” fotografică, imaginile pe care le veți putea admira de la acest eveniment);
*Am fost martorii unui adevărat „maraton” al lansărilor și prezentărilor de carte, dintre care mă voi opri la romanul „Temă pentru acasă”, de Nicolae Dabija, „Un argeșean prin lume”, de Ion Pătrașcu, „Poveștile Nistrului”, de Petru Soltan, „Vecernie la amiază”, de Florin Horvath, volumul „Modelarea intelectual–europeană a lui Mihai Eminescu”, de Florian Copcea, „Lumea după Google”, de Alexandru Mironov și multe altele;
*Am vizitat Biserica Domnească din Curtea de Argeș (sec. XIII) și Mănăstirea Corbii de Piatră (ansamblu monastic rupestru datând, probabil, din sec. XIII sau începutul sec. XIV).
-Ați vorbit despre „Sărbătoarea 33”…
-Exact! Revista lunară „Curtea de la Argeș” a ajuns, în luna aceasta (august 2013), la numărul 33. Dar 33 are și alte semnificații pe care le-am găsit în poezia lui Gheorghe Păun, intitulată „Treizeci și trei”, din volumul „De trecere și petrecere” (Ed. Tiparg, 2013). De exemplu, izbânda lui Macedon (la 33 de ani, Alexandru Macedon cucerise lumea), jertfa  dumnezeiască (Iisus Hristos a fost răstignit la 33 de ani), creștinizarea unui viitor sfânt (Sf. Augustin Africanul a fost botezat creștin la vârsta de 33 ani). Poezia se încheie cu o cugetare „cordial–filosofică” despre viață și moarte („cordial” venind de la „cord”, o denumire alternativă dată unei inimi cu probleme funcționale…):
„Doctorul mă ascultă cu stetoscopul
Și-mi cere să spun 33…
Răspund în șoaptă: nu vreau,
Iar el nu mai știe ce diagnostic să-mi aleagă:
Bolnav sau mort de-a binelea?
Fără să-nțeleagă că nici născut nu sunt încă”.
-Ce alte personalități au mai fost prezente la eveniment, în afara celor pomenite deja?
-Dintre colaboratorii revistei, pe care încă nu i-am numit, dar i-am identificat ca fiind activi la regalul de cultură de la Curtea de Argeș, amintesc, în ordine alfabetică, pe: Horia Bădescu (scriitor – Cluj-Napoca), Marian Nencescu (scriitor - București), Paula Romanescu (scriitor și traducător - București), Dragoș Vaida (profesor universitar - București) ș.a.
-Poate ați uitat, totuși, pe cineva…
-Da. Omniprezența Spiritului Domnului Eminescu.
După cum știți, revista reproduce, în fiecare număr, fragmente din publicistica lui Eminescu la rubrica „Domnul Eminescu scris-a: „Toate-s vechi și nouă toate…”; cartea lui Florian Copcea, lansată la Curtea de Argeș, are ca subiect formația intelectuală a lui Mihai Eminescu, iar romanul „Temă pentru acasă”, a lui Nicolae Dabija (academician, poet, scriitor și publicit basarabean) are ca pretext al acțiunii represive a autorităților comuniste sovietice înlocuirea tabloului lui Stalin cu tabloul lui Eminescu. Și nu în ultimul rând, actorul Eugen Cristea a recitat magnific poezia „Eminescului II”, de Gheorghe Păun:
„Eminescul poate fi scris cu literă mică
Legat cu fir roș-galben-albastru, ca un mărțișor
Și așezat pe pernă, pe prag, pe pervaz
Și la icoană.
Ca să se găsească în toate locurile acestea
Precum în laptele mamei, în streașină,
În nufăr și clopot,
În cărare și în cartea de istorie,
În frunză de salcie, în pâine
În aer și în inimă.
Pentru că e pretutindeni
Acolo unde suntem noi,
Iar noi suntem,
Pentru că el este cu noi”.
-Cât adevăr și câtă simțire!
Vă mulțumesc, dle profesor, pentru aceste nestemate (informații); sărut mâna pentru poze, doamnă Ecaterina Mihai!
Ovidiu Dan
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Un regal de cultură la „Curtea Regelui Păun”.

Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 13:48:29 Ora standard a Europei de Est