Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Consiliul Național al Elevilor are oficial o voce la nivel european!

Membru observator al O.B.E.S.S.U.

Consiliul Național al Elevilor are oficial o voce la nivel european!

În perioadă 26 iulie - 2 august 2013, 22 de organizații reprezentative ale elevilor din Europa s-au întâlnit în cadrul Adunării Generale și a Școlii de Vară a O.B.E.S.S.U., unde C.N.E. a fost oficial certificat ca membru observator al structurii, propunerea de aderare fiind acceptată și votată în unanimitate de către organizațiile membre ale O.B.E.S.S.U.!

O.B.E.S.S.U., The organising Bureau of European School Student Unions, este structura care reprezintă interesele elevilor în față instituțiilor europene, fiind o platformă de cooperare între organizațiile reprezentative ale elevilor, care oferă un cadru benefic schimbului de experiențe între acestea. Delegația C.N.E., formată din Iulia-Flavia Miron, președinte C.N.E. și Sînziană-Măria Voicu, vicepreședinte C.N.E., a reprezentat Consiliul Național al Elevilor și România în contextul O.B.E.S.S.U., participând activ la dezbaterile din cadrul Adunării Generale, prezentând situația sistemului educațional românesc și împărtășind experiența C.N.E., în ceea ce privește reprezentarea elevilor din România.
Odată devenit membru al O.B.E.S.S.U., Consiliul Național al Elevilor consideră că această cooperare, noile cunoștințe referitoare la modul în care organizațiile reprezentative ale elevilor din Europa luptă și apără drepturile și interesele elevilor și solidaritatea pe care acestea o manifestă față de acțiunile individuale ale acestora, constituie un pol de putere, care va avea un impact considerabil asupra reprezentării intereselor elevilor din România în fața instituțiilor relevante.
În cadrul Adunării Generale, au fost adoptate o serie de poziții, relevante pentru situația sistemului educațional preuniversitar românesc, prin care O.B.E.S.S.U. solicită luarea unor măsuri în privința finanțării educației, implicării elevilor în procesul decizional și în procesul de evaluare a calității actului educațional.
 Platforma O.B.E.S.S.U. oferă posibilitatea unui schimb de experiență între organizații și un cadru de evaluare și apreciere a altor sisteme educaționale din Europa. Consiliul Național al Elevilor se situează la un nivel comparabil cu alte organizații, fiind văzut ca un punct de reper pentru elevii din România, însă, în ceea ce privește situația sistemului educațional românesc, acesta se situează la un nivel scăzut față de majoritatea țărilor europene, datorită finanțării insuficiente și lipsei implicării elevilor în procesul decizional.
În scopul eficientizării și democratizării sistemului educațional, Consiliul Național al Elevilor, timp de doi ani de zile, a solicitat acordarea dreptului de vot al reprezentantului elevilor în cadrul Consiliului de Administrație, iar în prezent, în urma discuțiilor cu reprezentanții ministerului, nu există o certitudine a aprobării acestei propuneri, în timp ce, în sistemul educațional din Austria, la nivel preuniversitar, Consiliul de Administrație este compus din 9 membri, 3 elevi, 3 profesori, 3 părinți, elevii având aceleași drepturi ca restul categoriilor. Tot în Austria, elevii au drept de vot universal la alegeri, începând cu vârstă de 16 ani. Elevii din Danemarca au dreptul de a închide o unitate de învățământ pe un motiv bine întemeiat, iar în România, Statutul Elevului, documentul care recunoaște elevii ca o categorie socială, lipsește în continuare din sistemul educațional românesc, deși Consiliul Național al Elevilor a realizat demersurile necesare aprobării acestuia. Finlanda are cel mai dezvoltat sistem educațional din Europa. Majoritatea elevilor finlandezi învață în cadrul școlilor tehnologice, datorită implementării sistemului DUAL VEȚ(Vocațional Education and Training), beneficiand de o formare corespunzătoare care, de regulă, le permite acestora ocuparea unui loc de muncă în domeniul ales, în timp ce școlile tehnologice din România nu sunt adaptate nevoilor socio-economice actuale și nu pregătesc elevii corespunzător cerințelor pieții. Elevii din Spania iau parte la alegerile pentru directorul unității de învățământ, dar România s-a confruntat ani de zile cu un management deficitar al resursei umane în educație.
Țările dezvoltate din punct de vedere economic au la bază o investiție reală în educație, un sistem educațional democratic, în cadrul căreia elevii participă mult mai activ în procesul de luare a deciziilor. De asemenea, se investește în educație pentru cetățenie democratică, educație civică, responsabilizând elevii, care ulterior contribuie activ la bunul demers al societății.
Iulia-Flavia Miron, președintele Consiliului Național al Elevilor, declară:
 „Consiliul Național al Elevilor a făcut un pas important în scopul reprezentării elevilor, fiind acceptat ca membru observator al O.B.E.S.S.U.! Efortul cumulat pe parcursul timpului ne permite în prezent să ne situăm la un nivel similar cu cel al organizațiilor reprezentative ale elevilor din Europa. Schimbul de experiențe al organizațiilor și modalitățile de funcționare a sistemelor educaționale din alte țări europene ne oferă posibilitatea analizei situației învățământului românesc și îmbunătățirii acestuia, militând pentru adoptarea unor politici educaționale care să ofere stabilitate și calitate în actul educațional. Experiența reprezentării elevilor în cadrul european determină, însă, noi semne de întrebare în privința direcției spre care se îndreaptă sistemul educațional românesc”. Cristian Gîrneață
Trimite email
joi, 26 decembrie 2024, 12:56:44 Ora standard a Europei de Est