Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Demnitatea limbii versus glose pestilențiale

Controverse (27)

Demnitatea limbii versus glose pestilențiale

Cine privește, chiar în grabă, trista și încâlcita noastră perioadă de tranziție distinge ușor spectacolul grotesc ce a ocupat și ocupă scena, gemând de „măști râzânde puse bine pe-un caracter inimic”.(Eminescu) Grotesc, deoarece grotescul e „o anihilare tragică de valori, realizată prin deformare”. (E. Papu)

Nici limba și literatura, teritorii ce ar trebui să fie cel mai puțin bântuite de dogme, nu scapă „mizeriei vremurilor”. Din nefericire, și scriitorii, simțind gustul puterii, au îmbrățișat la iuțeală criteriul politic și au împietrit astfel nu doar în proiecte, ci, mai ales, în propriile complexe și resentimente.
Atent la spectacol, Fănuș Neagu observa cum „indivizi cu peltica fărâmă de gând se unesc, amețiți de dorința de a parveni, în jurul câte unui lider cu inteligența  ascuțită, cinism cât cuprinde și o neomenoasă sete de putere, și dau naștere unor plăsmuiri de ură vâscoasă și fetidă...”. Lăudători neobosiți ai epocii de aur plimbă țanțoși în lume umeri cu galoane ale dizidenței, anticomunismului ori ai conceptului de „culpabilitate” și, convertiți ideologic, devin judecătorii morali de azi. „Ce-au făcut ei se cheamă șmecherie balcanică: i-au tras palme lui Ceaușescu pe obrajii lui D. R. Popescu”, e de părere F. Neagu. E de prisos să mai spunem că, infatuați peste măsură, se considera singura „elită culturală” deținătoare a valorilor de creație.
Iată, de pildă, un punct de vedere (noi l-am numi, cu o sintagmă călinesciană, punct de obscuritate) al dlui H-R Patapievici: „Româna este o limbă în care trebuie să încetăm să mai vorbim sau... să o folosim numai pentru înjurături”. Se zice c-ar fi lipit și eticheta defăimătoare: „Puturoșenia abisală a stătutului suflet românesc”. Curios și revoltător în același timp este faptul că autorul unei astfel de bravuri și al altora de aceeași teapă a fost săltat în funcția de director al Institutului Cultural Român, pentru a promova cultura pe care tocmai o înjurase.
 Spre deosebire de proaspătul „abdicat” din funcția "divină" a I.C.R.-lui, dl Mihai Zamfir, în articolul „O literatură „medie” se întreba: „Poate aspira limba română „medie”, ca număr de vorbitori și ca răspândire, la producerea unei literaturi „medii” în ordinea notorietății internaționale?”, lăsându-ne să înțelegem că un răspuns afirmativ nu mai înseamnă doar un vis frumos, ci o aspirație realistă. Precizează totodată că literatura română are, în general, răspândirea pe care i-o asigură difuzarea actuală a limbii române, o limba vorbită astăzi de peste 30 de milioane de oameni, răspândiți pe cele cinci continente. În argumentarea afirmației că stă în puterea noastră să realizăm o proiecție convenabilă a literaturii, dl M. Zamfir reiterează câteva adevăruri simple: româna este o limbă neolatină, urmașa directă a celei mai imperiale dintre limbile pământului. Ea interesează și va interesa tot mai mult pe lingviștii din lumea întreagă, pe oamenii cultivați. Prețuirea unanimă pentru limba latină se va răsfrânge și asupra limbii noastre pe măsură ce globalizarea va progresa.
 Un aspect nou relevat de autorul articolului este fenomenul recent al emigrației românești, notabila prezență românească constituind cea mai sigură bază de răspândire a limbii noastre. „Emigranții vor obliga întreaga lume să afle de existența României și a limbii ei, apoi de reflexul ei cultural. La început curiozitatea, apoi interesul, în cele din urmă prețuirea vor reliefa noul statut al limbii române”, conchide dl M. Zamfir. În aceste condiții, imaginea literaturii române se va proiecta vizibil pe scara ideală internațională, dacă și modelul propus de literatura națională va include perceptibil o componentă a universalului.
 O formă concretă a raportului dintre național și universal și în același timp etalonul romanității orientale sunt întrunite în opera lui Eminescu. În materialul de construcție artistică a „Poeziilor” sale frecvența elementelor latino - romanice este de 86,65%. (D. Macrea)
 Pentru semnatarul articolului „Inactualitatea lui Eminescu în anul Caragiale” (Flacăra 1-2 din 2002), Eminescu nu e la modă pentru că „nu dă bine”, este pur și simplu incorect politic și exasperant de învechit.
Pentru poporul nostru, cu certitudine, limba română și creația lui Eminescu și-au câștigat de multă vreme dreptul la iubire și eternitate, în ciuda gloselor pestilențiale ale dlui Patapievici. (Al. Serpens)
Trimite email
sâmbătă, 23 noiembrie 2024, 10:20:05 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Conferința anuală ,,Agora”

Ieri, 22 noiembrie 2024, în Aula Albastră a Universității ,,Agora" din municipiul Oradea, s-a desfășurat Conferința anuală ,,Agora" - 2024, cu participarea doamnei rector, conf. univ. dr. Alina Angela Manolescu, a doamnei profesor univ. dr. Adriana Manolescu, președinte fondator, a prorectorilor și decanilor celor două facultăți, cadre didactice universitare, studenți și invitați din partea Primăriei Municipiului Oradea și a Poliției Locale, alți colaboratori ...