Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 ianuarie 2025
Ministrul Educaţiei Daniel David:
Planurile-cadru pentru liceu le voi pune în dezbatere în ianuarie și vom avea și o dezbatere națională. Nu sunt pentru a introduce materii noi peste materii noi, mi se pare o greșeală / Problema noastră majoră ține de faptul că nu știm să predăm bine conținuturile pe care le-am stabilit și manualele nu sunt destul de prietenoase
„Eu voi pune în dezbatere, în luna ianuarie, planurile-cadru pentru liceu, veți vedea materiile care sunt acolo. Competențele importante de multe ori ar trebui să apară ca unități de învățare în cadrul disciplinelor pe care deja le avem, nu ca discipline noi”, a anunțat ministrul Educației, Daniel David. Într-o intervenție la Antena 3, David a declarat că după lansarea în dezbatere a planurilor-cadru pentru liceu (lista cu materiile pe care le vor studia elevii de clasele a IX-a – a XII-a și numărul de ore pe săptămână alocat fiecărei discipline), va organiza și o „dezbatere națională”.
Noul ministru al Educației a precizat că nu este adeptul introducerii de materii noi. „Eu nu sunt pentru a introduce materii noi peste materii noi, mi se pare o greșeală atitudinea din ultimii ani: să avem separat și educație pentru mediu, și educație de sustenabilitate, și educație juridică… Toate acestea sunt importante, dar nu ca materii noi, pentru că tot noi ne plângem apoi că copiii au prea multe ore. Putem avea unități de învațare focalizate pe temele astea. Eu voi pune în dezbatere, în luna ianuarie, planurile-cadru pentru liceu, veți vedea materiile care sunt acolo. Competențele importante de multe ori ar trebui să apară ca unități de învățare în cadrul disciplinelor pe care deja le avem, nu ca discipline noi”, a declarat Daniel David, la Antena 3.

Emanuil Gojdu - omagiat, iar și iară, la el „acasă”

Joi, 21 februarie

Emanuil Gojdu - omagiat, iar și iară, la el „acasă”

Fiind 21 februarie, gojdiștii orădeni și-au sărbătorit patronul spiritual, pe distinsul avocat și patriot Emanuil Gojdu – „personalitate de referință în Pantheonul bihorean”, titlu sub care s-a desfășurat concursul tradițional de istorie.

Manifestările au debutat și-n acest an la Statuia lui Gojdu din centrul municipiului Oradea, unde au fost prezenți cu coroane și flori: primarul Oradiei, dl ing. Ilie Bolojan (absolvent al C.N. „Emanuil Gojdu”), doamna consilier Claudia Timofte, din partea Instituției Prefectului (Claudiu Pop), dl Ioan Cohuț, președintele Asociației absolvenților gojdiști, dl Mircea Bradu, directorul Editurii Arca, directorul Colegiului Național „Emanuil Gojdu”, dl profesor Viorel Mititean, elevi din cele patru clase de-a V-a și a XI-a C; în fața statuii, dl profesor de istorie Radu Birta a prezentat momente semnificative din viața și activitatea lui Emanuil Gojdu.
Șapte clase în concurs
De la ora 12, în amfiteatrul gojdist și în sala festivă a colegiului, s-au desfășurat, în paralel, concursul tradițional de istorie, intitulat „Emanuil Gojdu – personalitate de referință în Pantheonul bihorean” și programul artistic „Omagiu patronului spiritual Emanuil Gojdu”.
La concurs au participat șapte echipaje, reprezentând cele șapte clase de-a IX-a: a IX-a A (Czeli Mark, Saraiev Alexandru și Gal Sven Alexandru), a IX-a B (Miclăuș Bogdan, Olar Andrei și Onița Horia), a IX-a C (Zach Florian, Cocoș Tudor și Nan Tudor), a IX-a D (Varodi Alexandra, Ifrim Denisa și Buciu Oana), a IX-a E (Oan Cătălin, Filimon Alex și Mălan Roxana), a IX-a F (Naste Teodora, Cireap Gabriel și Petroi Dan) și a IX-a G (Macavei Maria, Mintaș George și Faran Rachel).
În clasament, cei din urmă au fost cei dintâi, adică, pe locul I s-a situat echipajul clasei a IX-a G (Maria, George și Rachel), cu 69 de puncte,  urmat pe locul II de echipajele claselor a IX-a A și B, la egalitate de puncte, câte 64 de puncte fiecare, iar pe locul III – echipajul clasei a IX-a F.
Concursul a fost deschis de domnul director Viorel Mititean și moderat de dl prof. Radu Birta; din juriu au făcut parte: prof. inspector școlar Ilie Crăciun, prof. Traian Ursuța și prof. Gelu Serea – consilier educativ.
„Clipa de muzică” 
Frumosul program artistic a fost prezentat de Ghiță Dan (președintele Consiliului elevilor) și Alexandra Lincar (vicepreședinte CE).
Pentru câteva zeci de minute, artiști de artiști gojdiști, unii laureați ai Festivalului internațional de interpretare de la San Remo, au emoționat o sală întreagă cu vocile și mesajul lor: Horia Onița (din IX-a B) și Denisa Ifrim (din a IX-a D), fiind doi dintre soliștii vocali de mare clasă, Lisa Velimirovici (din a IX-a G), a cântat Preludiu în Do Major la pian; Larisa Morgovan și Răducanu Matei au recitat „Mistrețul cu colți de argint”; Cătălina Lobonț s-a  acompaniat singură la chitară, iar Jessie Baneș, o voce de top, ne-a „teleportat” la New York; un băiețel de clasa a VI-a, David Galea, a vrăjit pur și simplu clapele pianinei reducând sala la tăcere. Ultimul cuvânt l-au avut admirabilii coriști din clasele a V-a și a VI-a cu trei piese antrenante (Clipa de muzică, Gândește pozitiv și Un surâs); ei ne-au demonstrat ce poate realiza cu dascăl cu vocație, precum dna Delia Vulpe, cu niște îngerași de copii, toți numai suflet și zâmbet.
Simpozionul „Emanuil Gojdu – omul politic”
De la ora 13, am revenit în amfiteatru unde s-a desfășurat simpozionul „Emanuil Gojdu – omul politic”, cu participarea cadrelor didactice, avându-i ca invitați pe dl ing. Ilie Bolojan – primarul Oradiei, fost absolvent gojdist, nelipsit de la momentele aniversare ale colegiului și pe distinsul profesor Dorel Tifor, fost director al colegiului, care a rămas conectat cu sufletul, precum fostul său „elev”, la toate reverberațiile „cetății” pe care a slujit-o cu atâta drag o viață de dascăl. Alături de directorii colegiului (profesor Viorel Mititean și prof. Liana Bako – director adjunct), în prezidiu, au luat loc distinșii invitați, dl primar Ilie Bolojan, dl prof. Dorel Tifor și dl Mircea Bradu – directorul Editurii Arca.
În sală, alături de profesorii colegiului a fost prezent dl Ioan Cohuț, președintele Asociației absolvenților gojdiști. În calitate de gazdă, dl director a salutat și a prezentat distinșii invitați, precum și agenda zilei.
„În bastionul educației”, s-a pus degetul pe rană
În debutul manifestării, doamna profesor Carmen Andrei a vorbit despre noul număr al revistei „Þara visurilor noastre”, un număr dublu (N.37 și 38 pe 2012 și 2013) din seria a IV-a, revista Colegiului Național „Emanuil Gojdu” – Oradea; „care are 64 de pagini și este un număr exclusiv al elevilor, deci nu conține și articole ale profesorilor, ceea ce eu spun că îi dă un plus de conotație și de valoare pentru că, sigur, dacă ar fi fost și munca noastră, articolele noastre, sigur, ar fi fost un alt specific al revistei care nu reprezintă ceea ce a însemnat dintotdeauna „Þara visurilor noastre”, a ținut să sublinieze dna prof. Carmen Andrei. La finalul prezentării, domnia sa a exprimat și un punct personal de vedere legat de starea actuală a învățământului românesc.
„De 20 de ani, educația și învățământul, după cum cu toții știm, se află într-o stare de asediu, permanent... După părerea mea, toți profesorii, noi toți aicea suntem ca un echipaj pe un vas în derivă... Ne aflăm nu numai în situația de răsturnare a unor scări de valori, a unor ierarhii valorice, ci din păcate, ne aflăm și în situația foarte gravă a lipsei reperelor morale. De aceea, Emanuil Gojdu, patronul spiritual al școlii noastre, reprezintă un pilon, un axis mundi pentru această școală, care în mod categoric are atât de multe valori la care noi ne putem raporta și trebuie să ne raportăm permanent, încât nu trebuie să uităm nicio clipă că ne aflăm sub amprenta lui...”
Dl profesor de istorie Radu Birta a prezentat „o privire și o analiză, mai mult din punct de vedere psihologic, a ceea ce a însemnat personalitatea și activitatea lui Emanuil Gojdu, cum a fost înțeleasă, prin prisma căror curente și idei a fost privită și judecată...”.
„Nevoia de modele perene”
În cadrul acestui simpozion dl director Viorel Mititean a prezentat referatul „Nevoia de modele perene”, în care a spus lucrurilor pe nume, pornind de la semnificația cuvântului „model” -  
care ne trimite la ideea de exemplaritate, de prototip, de ființă primă care a inițiat un proces și care, prin multiplicare, trebuie respectat întocmai pentru a nu greși. La nivelul vieții sociale, existența modelelor este resimțită în orice epocă. Omul de rând simte nevoia de a se orienta în funcție de reperele morale din jur. În lumea satului, dar și a orașului, a funcționat mereu modelul cu rol de reper stimulativ pentru cei mulți. În antichitate, reperul era eroul, viteazul, salvatorul așezării din calea pericolelor. Alt model ideal era șamanul, sacerdotul templelor. În vremurile creștine medievale, un model moral va fi  voievodul, boierul, cavalerul, preotul  sau călugarul. În prezentul nostru, în mare parte secularizat, modelele sociale se vor lua din elita politică, economică sau artistico-științifică. În societățile așezate există o ierarhie a valorilor. Lupta darviniană pentru existență respectă măcar principiul meritocrației reale. Mai marii zilei sunt atât de inteligenți pentru a se înconjura de inși competenți pentru ca mecanismul social-politic să meargă înainte. Prin urmare, selecția elitei sociale se întemeiază pe valoare, competență, intelect, creativitate, forță organizatorică și inovație. Elita diriguitoare din societățile preocupate de viitorul lor promovează acele elemente de valoare care trebuie să ducă ansamblul social înainte. Cel promovat, scos în față, pus în vremelnice funcții de răspundere de care depinde destinul colectiv nu e un ageamiu, un semidoct, un client politic docil, ci un ins care stăpânește domeniul, e o autoritate confirmată în problemele sale. Cel ajuns sus trebuie să constituie un model pentru cei pe care îi coordonează. Autoritatea celui promovat trebuie să vină din încrederea și respectul pe care subordonații i-l acordă în virtutea superiorității lui reale și nu a celei suferite de funcție. Modelul e creat de valoarea sa intrinsecă și nu de funcția atribuită. Modelele sociale sunt fundamentale pentru bunul mers al organismului național. Ele dau încredere demosului, mulțimii, că organismul statal din care fac parte este viabil, le apără existența, proprietatea, familia, viitorul. Modelele au o funcție fundamentală de stimulare pentru generația tânără, aflată în formare, în căutarea unui drum pe scena societății. Enormul proces de modelare morală și intelectuală, cognitivă și spirituală din școala modernă, a ultimelor două secole, de când ea s-a generalizat la majoriatea neamurilor, e dependent de existența modelelor sau a contramodelelor. Într-o societate în care modelele sunt autentice, s-au ridicat din masa anonimă prin merite veritabile, ele pot influnța corect, benefic devenirea generațiilor tinere. Efortul intelectual cerut de procesul de învățare din licee sau universități are un sens, el îți conferă competențe, valoare și asigură un loc de frunte în societate. Performanța elitei, a modelelor stimulează performarea generației tinere. Spectacolul de la vârful societății e unul în care se înfruntă valorile indiscutabile. Mediocritățile și nulitățile nu sunt aduse în față. Ele rămân, cum e și firesc, în masa anostă a anonimilor.
Din păcate, procesul de tranziție a societății românești de azi se deruleză pe dos. La noi, modelele aduse în față de elita aflată la cârma societății a promovat în marea majoritate contramodele, inși incompetenți, fără valoare în domniile lor profesionale, în mare parte necinstiți, îmbogățiți peste noapte, care-și umăresc interesele și care își bat joc de binele colectiv.
Ca educatori, stăm neputincioși în fața elevilor noștri pentru că nu le putem arăta printre contemporani, decât puține modele pe care să le urmeze. Când ne îndreptăm privirea spre cei ajunși în vârf, descoperim tot felul de monstruozități: jaf, impostură, inginerii financiare, unități economice falimentate, averi dobândite pe căi ilicite, o justiție trucată. Dacă privim spre profesioniști, spre cei ce au rămas fideli domeniului lor de cunoaștere și activitate productivă, descoperim salarii mizere, un trai sub limitele decenței, exasperare, dorința de a emigra, dispreț pentru elită, descurajare, refugiu în apărarea micii fericiri personale. Elitele veritabile ale societății noastre sunt ignorate, nu există un mecanism veritabil de a fi stimulate și scoase înainte.
Presa, mijloacele audio-vizuale promovează doar scandalul și nulitățile. Cuvântul „vedetă” este ilustrat prin indivizi de cea mai joasă speță, ființe incapabile intelectual, marginalii populează seară de seară ecranele majorității canalelor T.V. Excepțiile, când există, sunt extrem de rare, încât trec neobservate. Falsele valori de pe ecrane au ajuns să influențeze, se înțelege în mod negativ, aspirațiile tinerilor din școli. Din păcate, școala nu mai găsește un sprijin în mass-media, aspectele promovate de aceastea nu mai concide cu valorile școlii, ale procesului de formare intelectuală și profesională de aici. Rareori găsești o emisiune în care modelul promovat este autentic și dacă se întâmplă, el aparține prin formație, carieră și performanțe de epoca anterioară. E vorba de actori, scriitori, oameni de știință, universitari serioși, „fanatici”, atrași de meseriile lor cu toată ființa. Aduși pe ecran vor vorbi despre devotamentul lor față de domeniul ales în viață, dar vor blama fără reținere prezentul în care ei și arta sau știința lor sunt ignorate, marginalizate, tratate cu dispreț. Vor recunoaște că nu-și mai găsesc locul și rostul printre cei de azi, printre noii parveniți ai capitalismului de cumetrie care a adus bunăstare și putere politică și financiară unei părți infime dintre români.
„Suntem, din păcate, o țară fără viitor, fără modele, fără soluții de salvare morală”
Prezentul nu mai este în măsură să ofere modele de succes, modele viabile de personalități care se luptă pentru binele public, pentru iubirea de semeni, pentru ajutorarea celor mulți și sărmani. Contraelita politică și economico-financiară a ultimilor ani de democrație ne-a tranformat într-un popor de săraci, de șomeri mascați, fără locuri de muncă, de emigranți nevoiți să acceptăm cele mai mizere slujbe din țările Uniunii Europene. Ne-a alungat și ne alungă în continuare cele mai valoroase inteligențe prin indiferența față de declinul industriei, cercetării, învățământului, al proceselor economice în cadrul cărora tinerii de performanță nu-și mai găsesc locul. Suntem, din păcate, o țară fără viitor, fără modele, fără soluții de salvare morală, din care valorile se scurg anual cu miile în beneficiul altora. E greu de convins un tânăr performant de pe băncile liceului sau facultății să-și arate patriotismul, rămânând să pună umărul la binele național. Sacrificiul pentru țară a ajuns o vorbă goală, binele comun e o lozincă în care mai cred doar naivii pensionari scoși din circuitele proceselor politico-productive. Viitorul nostru și al copiilor, pe care îi formăm în școlile de azi nu e dintre cele mai promițătoare. În fața greului, a dificultăților prezente, energiile tinerilor sunt copleșite, spiritul lor de sacrificiu are nevoie de speranță, de exemple stimulative. În absența modelelor, puterile neamului se risipesc, se dispersează, insul e tentat să-și caute salvarea pe cont propriu, nu mai există solidaritate socială.
În materie de educație, modelul viu al educatorului poate constitui un reper de urmat sau de evitat. Azi, dascălul prost plătit, exigent, devotat materiei pe care o predă, modest îmbrăcat, fără mașină de ultimul tip, nu mai constituie un model, e privit de elevii săi, un incapabil să se descurce în viață. Admirați sunt oamenii de succes fulminant, cei ce au dat lovitura, s-au îmbogățit, ies pe ecrane, își etalează opulența, mașinile, vilele, firmele, conturile din bănci, noi părem celor mai mulți elevi niște anacronici, vânzători de valori depășite, dogmatici și moraliști rigizi. Pentru mulți elevi de azi suntem ceea ce părem în ochii lor, din păcate, poziție deloc confortabilă. Vorba revoluționaristului francez de la 1789, Jean Jaures: „nu-i înveți pe alții ceea ce vrei, nu-i înveți ceea ce știi, îi înveți ceea ce ești”, adică pari.
De aceea, un model cum e cel al patronului nostru, Emanuil Gojdu, din urmă cu două veacuri, trebuie să rămână viu, dacă nu pentru elita politico-economică de azi atunci măcar pentru visele frumoase ale adolescenților care studiază pe băncile acestui colegiu. Cu toții trebuie să-l promovăm la orele de dirigenție și nu numai, pentru a convinge tinerii de azi că în scurta viață terestră care ne este dată, contează nu numai fericirea personală, ci și binele făcut nefericiților din jurul nostru. Egoismul și individualismul atroce este o soluție existențială monstruoasă, ele fiind compensate adesea de idealiști generoși ca Emanuil Gojdu, al cărui model, efigie tutelară, e tot mai greu de găsit printre contemporanii noștri”.
După un asemenea referat, prezentat de dl director Viorel Mititean, în care s-a pus degetul pe rană, dl profesor Dorel Tifor și dl primar au avut intervenții scurte și pertinente, la obiect, apreciind fiecare în parte adevărurile rostite de dl director. Există însă și un dar, și privind din alte puncte de vedere, „uneori ești nevoit să faci și unele compromisuri mai mici pentru a realiza lucruri mari, esențiale, pentru a face ca lucrurile să se întâmple în mod fericit pentru comunitate”, a ținut să sublinieze dl primar Ilie Bolojan. Domnia sa, care nu uită de unde a plecat, rămânând fidel școlii în care s-a format, a prezentat în sinteză și un plan operațional al administrației locale, o „panoramă” a Pieței Unirii, a ceea ce și-a propus dl primar să înfăptuiască în acest mandat, și unde statuia lui Emanuil Gojdu va trebui să-și găsească strălucirea, în locul central pe care îl merită...
În încheiere, dl director a mulțumit dlui primar pentru sprijinul constant pe care îl acordă școlii și a ținut să-l asigure că ar fi încântat dacă la sfârșitul mandatului său de director, lumea ar vorbi despre sine așa cum vorbește despre domnul primar Ilie Bolojan. Ovidiu DAN
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Emanuil Gojdu - omagiat, iar și iară, la el „acasă”.

Trimite email
miercuri, 15 ianuarie 2025, 08:05:14 Ora standard a Europei de Est