Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Istoria se repetă?

Controverse (26)

Istoria se repetă?

Se înmulțesc tot mai mult în ultima vreme vocile care își exprimă nedumerirea, dezamăgirea ori indignarea față de anumite aspecte din viața și lumea contemporană. Între acestea se distinge foarte clar glasul „docentului emerit de la universitățile din Leed (Marea Britanie) și Varșovia, unul dintre sociologii cei mai cunoscuți și influenți ai timpului nostru”. (Emil Rațiu)

El se numește Zygmund Bauman, este un investigator sagace, un interpret atent al civilizației occidentale contemporane și autorul cărții „Singurătatea cetățeanului globalizat”. Sociologul polonez observă că bătălia pentru libertate a fost câștigată în Occident, dar se întreabă totuși: „Ce fel de libertate e aceea care tolerează imposibilitatea persoanelor libere de a decide în problemele care le privesc?” (Vezi, de pildă, „mișcările de trupe” din vara anului 2012, amestecul, nu tocmai inofensiv, al unor demnitari europeni în viața social-politică a țării noastre și mai ales scenele rizibile în care anumiți concetățeni făceau genuflexiuni la „Înalta Poartă a Europei”.)
Z. Bauman este de părere că sporirea libertății individuale a coincis cu creșterea impotenței colective, deoarece a fost distrusă antica agoră – puntea între viața publică și cea privată, spațiul în care libertatea individuală se unește cu participarea colectivă. În opinia sa, trăsătura evidentă a lumii contemporane este lipsa de semnificație a politicii; politicienii nu mai au niciun program, au doar dorința să rămână la putere, de aceea nu contenesc a clama crezul „lipsei de alternative”, ca și cum unica alegere posibilă ar fi (numai) între dictatura pieții și dictatura statului. În consecință, singura formă valabilă de societate, formă pe care o tolerează piețele financiare, o promovează și o cultivă guvernele actuale este, pentru ei, „consumismul”. Căderea în uitare a calității de cetățean în societatea contemporană generează sentimentul de nesiguranță, precaritate socială și dă senzația inconfortabilă că trăim într-o lume „turmentată de criza valorilor”.
Statul național, bază pe care se întemeia modernitatea, este subminat de către lumea supranațională, lume pe care Z. Bauman o numește „lichidă”, deoarece totul în ea scapă printre degete ca apa sau nisipul: „nimic nu mai este fix, totul e fugar, mobil, precar și incontrolabil”.
Revenind pe teren românesc, consemnăm și afirmația dlui Ioan Buduca în această ordine de idei: „Ce facem azi cu Europa nu e ceva rău, e doar ceva fără suflet. Europenii par dezrădăcinați din solul sufletului lor cultural. N-a mai rămas din ei decât pragmatismul negustoresc”. (Contemporanul, nr. 12/2012)
Într-un moment în care soarta țării depinde iarăși de relațiile cu marile puteri, nu e lipsit de importanță a observa atitudinea lui V. Alecsandri în calitatea sa de ministru de externe, însărcinat de Al. I. Cuza cu susținerea dublei sale alegeri pe lângă cancelariile diplomatice din Paris, Londra și Torino. Pe tot parcursul misiunii sale, Alecsandri era pătruns de importanța ei și de responsabilitatea pe care o avea: „Eu, un biet țăran de la Dunăre, aveam a mă găsi în contact cu capacitățile cele mai recunoscute din Europa! cu oamenii cei mai însemnați!” Deslușim aici și în toată comportarea sa, un amestec de modestie și demnitate, de circumspecție și curaj, de instincte diplomatice și de patriotism.  Este prudent și-i îndeamnă pe Cuza și pe contemporanii săi: „Căutați a vă recomanda Europei prin înțelepciunea reformelor dinăuntru, precum v-ați recomandat prin patriotismul de care ați dat dovadă, și vă pregătiți nu a silui evenimentele, ci a profita de cursul lor”.
Scrisorile trimise în țară dovedesc că, în ciuda eforturilor sale și a faptului că avea o însărcinare oficială, Alecsandri se simțea singur: acasă continuau intrigile și manevrele de culise, guvernele se schimbau, era lăsat fără informații, nu i se răspundea la întrebări, nu-i erau puse la dispoziție actele necesare etc.
Toate acestea l-au întristat și l-au îndemnat să-i scrie fratelui său Iancu următoarele: „... oamenii noștri cei mai serioși sunt niște copii care își pun personalitatea și amorul propriu înaintea interesului obștesc.”
Să mai zică cineva că istoria nu se repetă! Al. Serpens
Trimite email
sâmbătă, 23 noiembrie 2024, 11:33:15 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Conferința anuală ,,Agora”

Ieri, 22 noiembrie 2024, în Aula Albastră a Universității ,,Agora" din municipiul Oradea, s-a desfășurat Conferința anuală ,,Agora" - 2024, cu participarea doamnei rector, conf. univ. dr. Alina Angela Manolescu, a doamnei profesor univ. dr. Adriana Manolescu, președinte fondator, a prorectorilor și decanilor celor două facultăți, cadre didactice universitare, studenți și invitați din partea Primăriei Municipiului Oradea și a Poliției Locale, alți colaboratori ...