Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Conferința „Managementul publicațiilor științifice”, susținută de dr. Victor Velter

Inaugurarea seriei „Conferințele Universității din Oradea”

Conferința „Managementul publicațiilor științifice”, susținută de dr. Victor Velter

La sala de conferințe a Bibliotecii universitare a debutat marți, 22 ianuarie 2013, seria „Conferințele Universității din Oradea”, cu conferința „Managementul publicațiilor științifice”, susținută de dr. Victor Velter, expert în cadrul Biroului de Scientometrie și Biblioteci Universitare din cadrul Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării.

„Inaugurăm astăzi (marți – n.n.) seria intitulată „Conferințele Universității din Oradea”, conferințe la care ne propunem să invităm personalități care joacă un rol important în procesul universitar educațional, care se desfășoară în România, și care, într-un fel sau altul, sau poziția pe care o ocupă în diverse instituții de învățământ superior, pot să ofere sugestii, soluții pentru problemele cu care ne confruntăm în momentul de față la Universitatea din Oradea”, a spus în deschiderea conferinței prorector Sorin Șipoș, inițiatorul și coordonatorul manifestării.
În continuare, dl prorector a motivat prezența expertului dr. Victor Velter, la Universitatea din Oradea.
„Prezența domniei sale este legată de câteva lucruri foarte importante pe care le gândim în ceea ce privește Universitatea din Oradea, și anume: procesul de evaluare a publicațiilor științifice (atât revistele, cât și domeniile care fac parte din Editura Universității din Oradea). De anul trecut, din toamnă, Editura Universității din Oradea a depus dosare pentru cinci subdomenii pe două mari domenii: Arte și Umaniste. În urma procesului de evaluare, cele cinci subdomenii au intrat în categoria C. Din acest punct de vedere putem spune că Editura Universității pe aceste domenii există, are viață. Ne putem raporta la ea. Sigur că, în paralel cu această evaluare a domeniilor pe Arte și Umaniste, au fost evaluate și publicațiile, respectiv revistele, de la istorie, filologie, de la teologie. Și aceste publicații au intrat în categoria C. În momentul de față, la Universitate din Oradea avem un număr de 46 de reviste, care în marea majoritate sunt în cel puțin două baze de date, recunoscute pe fiecare domeniu, ceea ce nu este puțin lucru. Dacă în ceea ce privește revistele lucrurile s-au mișcat foarte bine, fiindcă au fost conduse cu profesionalism de cei care le-au înființat și de membrii colectivelor de redacție, nu același lucru putem să spunem despre editură, care, în momentul de față mai are o serie de probleme, nu neapărat în ceea ce privește cărțile, ci în special ceea ce  înseamnă în primul rând maniera de funcționare a unei edituri, care presupune să aibe un personal calificat: redactor, corector, tehnoredactor, mijloace de difuzare...”
La toate aceste probleme și la multe altele ridicate de participanții la conferință avea să răspundă expertul invitat, dl dr. Victor Velter.
Pentru domnia sa conferința (care a însemnat și lucrarea sa de doctorat) a însemnat cel puțin opt subiecte puse în discuție:
1.Contextul românesc al publicațiilor științifice
2.Informarea, documentarea – faza cea mai importantă a cercetării științifice
3.Alcătuirea echipei de coautori ai unei publicații științifice 4.Identificarea revistei la care se poate publica un articol științific
5.Structura mesajului unui articol științific: *Introducerea – Care este problematica cercetării? *Metodologia cercetării – Cum se rezolvă problematica enunțată? *Rezultatele cercetării – Ce s-a obținut în urma cercetării? *Discuții și concluzii – În ce relație sunt rezultatele cu ipotezele cercetării? *Ce implicații au rezultatele obținute și ce perspective se întrevăd?
6.Rolul rezumatului și al cuvintelor cheie
7.Diferența dintre bibliografie și referințe
8.Deontologia publicării științifice.
(Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Conferința „Managementul publicațiilor științifice”, susținută de dr. Victor Velter.    

Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 13:49:57 Ora standard a Europei de Est