Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Educația axată pe compentențe - dacă n-a mers „la ei”, va merge „la noi”?

Primim de la Orlando Balaș

Educația axată pe compentențe - dacă n-a mers „la ei”, va merge „la noi”?

Articol scris de Dan Ungureanu in DILEMA VECHE
„A uitat cam toată lumea vechea butadă din perioada apusă: „Marx era filozof, nu om de știință, fiindcă, dacă era om de știință, făcea mai întîi un experiment pe șoareci”.

Lucrurile stau la fel ca înainte, din păcate. În Ministerul Educației, cu siguranță stau ca pe vremea lui Ceaușescu. O ministră după alta au aplicat reforme ubuești, neomologate nicăieri, neverificate nicăieri, pentru care miniștrii nu-și asumă nici o responsabilitate. Sindicatele profesorilor nu sînt niciodată consultate cu privire la nimic. Opinia publică și mass-media trec cu vederea scandalurile din învățămînt: o clasă cu copii drăguți e mult mai soporifică decît o arestare de mafioți.
 „Toceala trebuie să se termine.” Ei bine, nu, toceala trebuie să înceapă. Autorul acestor rînduri a predat, timp de mai mulți ani, pe continentul american. Școala americană, atît în Statele Unite, cît și în Canada, e o catastrofă – din motive diferite, dar e o catastrofă. Am predat în școlile unde toceala e diabolizată, și sînt proaste. „Toceala trebuie să se termine” e o aiureală. Ea cuprinde în sine, făcute sandwich, două afirmații diferite.
 „Tocilarul trebuie proscris.”  Prima e că tocilarii sînt niște jeguri. În Statele Unite și Canada, tocilarii se numesc „nerds”. Într-o clasă, unde popularitatea este țelul cel mai înalt, grupul de colegi exercită un control totalitar asupra fiecărui elev. Beavis, Butthead, Bart Simpson sînt populari. Tocilarii, nu. Tocilarii sînt excluși și ostracizați. Asta nu înseamnă că nu-s chemați la chefuri și ignorați la reuniuni, ci că primesc bocanci în bot. Asta e realitatea școlii americane. Clasa e un organism social complex. A imagina clasa ca pe o entitate amorfă e dovadă de inocență sau de uitare.
Există trei țări pe această planetă unde tocilarul e încurajat: China, India și Japonia. Ele sînt și țările care dau cel mai mare număr de specialiști în orice domeniu.
 „Școala trebuie să creeze competențe, nu să umple mintea cu cunoștințe.”  Am predat în sistemul bazat pe competențe. A fost introdus în Canada, în provincia Québec, acum zece ani, și e o catastrofă, care a redus nivelul învățămîntului canadian francofon la standarde de lumea a treia. Îi invit pe toți cei care vorbesc fransé să-și arunce o privire pe forumurile de discuții ale profesorilor din Québec. Am fost în viitorul de aur pe care ni-l promite Ministerul Educației, și aduce cu epoca de piatră.
Școala nu trebuie să creeze nici un fel de competențe. Școala trebuie să bage cu pîlnia cunoștințe în elevi. Din 1990, un procent tot mai mare dintre tineri își urmează studiile după liceu, din diverse motive: fiindcă nu se mai dă examen de admitere, fiindcă nu sînt locuri de muncă, fiindcă sînt mult mai multe universități și locuri ca înainte. În Canada, profesorii universitari sînt îngroziți de nivelul slab cu care vin elevii din licee: nu știu să facă înmulțiri, împărțiri, ecuații. Nu știu să facă cercetare. Tipăresc pagini din Wikipedia în chip de cercetare proprie. Internetul, prin facilitatea de acces, a creat o iluzie colosală: proximitatea și accesibilitatea informației îi fac pe elevi să creadă că nu știu, dar pot găsi pe Google. Elevii trebuie să-și însușească în școală cunoștințe, nu competențe, fiindcă majoritatea lor își continuă studiile la Universitate, iar învățămîntul universitar e un învățămînt specializat, axat pe cunoștințe.
Bine, și atunci de ce Statele Unite iau atîtea Nobeluri, dacă învățămîntul lor preuniversitar e prost?
 Statele Unite sînt bogate. Statele bogate își pot permite să fie risipitoare. Universitățile americane atrag cei mai buni studenți din China și India, țări sărace. Baza lor de recrutare e alcătuită din cei mai teribili tocilari ai lumii, din care selectează primul procent. Studenții americani sînt puțini. Un Nobel american din patru și-a făcut studiile în străinătate: SUA le-au oferit doar un teren călduț în care să facă cercetare. Inferioritatea învățămîntului din America de Nord e estompată de șuvoiul de tocilari indieni și chinezi. Statele Unite au centre de cercetare excelente nu din cauza învățămîntului bun, ci în pofida învățămîntului prost. Un judecător al Curții Supreme a Statelor Unite, Antonin Scalia, spunea: „învățămîntul trebuie să formeze caractere, dacă vrem specialiști și experți, putem să-i cumpărăm”. Fraza rezumă deplin disprețul față de învățămînt al unei țări de self-made-men, de patroni de pizzerii și de autoservice-uri.
Ce ne așteaptă? 
Gary Becker a primit Premiul Nobel pentru economie pentru calculele sale sofisticate privind rentabilitatea socială a învățămîntului. Învățămîntul, spune el, îi dă omului cunoștințe pentru a-și apăra sănătatea, pentru a-și articula revendicările civice, pentru a cunoaște legile mai bine. Actualul ministru al Învățămîntului e chimist. Vă asigur, nici chimia veche, scolastică, bolșevică, ce va fi scoasă, nici chimia suplă, sexoasă, bazată pe competențe, care va fi introdusă, nu va vorbi despre E-uri, aditivi alimentari, farmacocinetică și detergenți. Și cu toate acestea, folosim zilnic alimente cu aditivi alimentari („E-urile sînt cancerigene“ – din Dicționarul de idei luate de-a gata), medicamente, gleturi și alte substanțe chimice. N-a existat niciodată în manualele de anatomie vreo aluzie la bolile de care sîntem susceptibili. Și nici nu va exista...
 Articol scris de Dan Ungureanu  in  DILEMA VECHE
 
Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 17:50:56 Ora standard a Europei de Est