Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Lecția despre Ziua Națională, predată de istoricul Viorel Faur

Joi, la Școala „Dimitrie Cantemir”

Lecția despre Ziua Națională, predată de istoricul Viorel Faur

Joi (29 noiembrie 2012), elevii Școlii Gimnaziale „Dimitrie Cantemir” din Oradea au avut privilegiul de a afla în premieră (națională) cum a devenit ziua de 1 Decembrie – Ziua Națională a României, chiar de la părintele acestei idei – istoricul Viorel Faur.

„Trăiesc un sentiment special, determinat de sărbătorirea zilei de 1 Decembrie. Sunt emoționat. Știți de ce? Pentru că sunt părintele acestei idei. Aveți în față un martor important al istoriei, care a determinat Parlamentul României în 1990 să voteze ziua de 1 decembrie ca Zi Națională a României, le-a mărturisit distinsul prof. univ. dr. Viorel Faur.
Sunteți singurii copii care auziți povestea asta prima dată, că n-am scris-o... O s-o scriu... la 80 de ani, că acuma scriu alte cărți.
În 1990, mă aflam în luna iunie în Senatul României... M-am dus la tribună și am zis: Ce ne facem, vine 23 August? Până atunci, sărbătoarea noastră națională era ziua de 23 August (1944). A fost o sărbătoare pusă mai mult de comuniștii de atunci. Și mulți erau acum împotriva ei, pentru că toți deveniseră un fel de anticomuniști. E amuzant!... S-au făcut tot felul de propuneri. Unii au zis să revenim la Ziua Monarhiei României, la 10 mai. Eu am susținut o altă idee, fiind din Oradea. Am zis așa: Dragilor! Voi, moldovenii și muntenii, ați pus temelia statului român, ați format statul național român pe care Alexandru Ioan Cuza l-a modernizat și ați mutat capitala de la Iași la București. Am avut o singură capitală dincolo de Carpați, la București. Am avut un singur domn la București, pe Alexandru Ioan Cuza. Voi ați pus deja însemnele în istoria noastră. 24 Ianuarie, oricum, este o sărbătoare de suflet pentru toți românii... Haideți să căutăm o zi pentru transilvăneni. Noi, de dincoace de Carpați lipseam din istorie, nu eram pe nicăieri... Și noi ardelenii ce să facem? Trebuie să așezăm ca zi de sărbătoare pentru toți românii ziua de 1 Decembrie. Pentru că atunci toți laolaltă am format o patrie, se numea România Mare. De ce i-am zis România Mare, pentru că dincolo de Carpați era deja o Românie Mică, aia fondată de Cuza. E drept, lipseau din ea câteva părți. Lipsea partea dintre Prut și Nistru, pe care Imperiul țarist o smulsese; lipsea partea din nord Bucovina, pe care Imperiul habzburgic o smulsese; dar exista o parte din Moldova, cea mai mare parte din Moldova era în componența României vechi, hai să-i spunem așa, România veche, pentru că la 1 Decembrie am întemeiat România nouă - România tuturor românilor, patria adevărată a tuturor românilor... Senatul a votat imediat. Am făcut un proiect de lege, au semnat 35 de oameni, de senatori și am făcut legea într-o oră. Cred că a fost cea mai mare performanță a Parlamentului României... Nu era mare, erau doar trei rânduri, în care se spunea: „Senatul României decide... ca ziua de 1 Decembrie să fie Ziua națională a tuturor românilor”. De ce? Pentru că atunci toți românii au fost într-o singură patrie. De ce accentuez acest lucru? Pentru că acum nu sunt toți...
„Voi aveți datoria asta!”
Avem pământuri românești în afara granițelor actuale ale țării pe care voi, voi va trebui să le aduceți aici lângă România de astăzi. Voi aveți datoria asta! Pentru că să știți că moștenirea pe care o avem n-o putem da nimănui...”, a ținut să sublinieze dl prof. univ. dr. Viorel Faur.
În continuare, distinsul invitat le-a povestit copiilor ce s-a întâmplat la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918.
„La Alba Iulia s-au dus reprezentanții românilor din toată partea asta de dincoace de Carpați. Și din Bihor. Anul viitor, eu voi publica trei cărți mari, de sute de pagini despre românii din Bihor care s-au dus la Alba Iulia și au votat unirea cu patria mamă. Din Bihor au plecat 132 de deputați la Alba Iulia... Au format împreună 1.228  de deputați. Ce parlament, ce parlament! Știți câți are Parlamentul României acuma? 500. Nici jumătate.... Ei, ce ziceți de asta? A fost poporul român reprezentat cum trebuie acolo?”
Distinsul istoric Viorel Faur ne-a ținut joi o admirabilă lecție de istorie vie, trăită cu intensitate și cu putere de convingere. În replică, asistența l-a
aplaudat îndelung, iar dna director prof. dr. Viorica Popa i-a mulțumit și a dat cuvântul artiștilor să se exprime. Elevii din clasele a VII-a A și B, coordonați de dna prof. de muzică Rodica Galea au cântat și recitat, iar cei îndrumați de dna prof. Mariana Pădureanu au pictat; lor li s-au alăturat elevii clasei a II-a B, elevii doamnei înv. prof. Tatiana Coșarcă, cu lucrările lor de desen și stegulețele anume pregătite pentru Ziua Națională. În sală au mai fost prezenți: dna prof. Szekely Erszebet – director adjunct și dna prof. de română Amalia Turcu, precum și elevi din clasele a V-a și a VI-a A și B. (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze (31 de poze), accesați Galeria foto: Lecția despre Ziua Națională, predată de istoricul Viorel Faur.
Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 14:02:44 Ora standard a Europei de Est