Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Globalizarea educației: Educația 2.0 via Web 2.0. România doarme?

Educația pentru și prin internet: Educație netățenească (6)

Globalizarea educației: Educația 2.0 via Web 2.0. România doarme?

„Internetul a devenit depozitarul central al cunoașterii umane, fiind disponibil pe bază de mouse-click timp de 24 de ore pe zi.

În zilele noastre, Web 2.0 nu mai este însă doar un rezervor impresionant de cunoaștere umană, ci tot mai mult și un spațiu în care se generează cunoașterea. În ceea ce privește educația, Web 2.0 a transformat, așadar, internetul într-un instrument și mai important […]. Condițiile-cadru se schimbă fundamental. Vechiul vis al omenirii de a avea acces permanent și de pretutindeni la informație pare să fi devenit realitate. Internetul oferă, cel puțin, o platformă viabilă în acest sens. Acest aspect pune atât cadrele didactice, cât și elevii și studenții în fața unor provocări cu totul noi. Educația 2.0 înseamnă însă cu mult mai mult decât învățare într-o perioadă în care cunoștințele sunt accesibile pretutindeni”. [1]
„Conceptul de a învăța pe tot parcursul vieții este una din cheile către secolul XXI (...). Nu este vorba aici de o idee nouă, studii mai vechi cu privire la problemele educației au atras atenția asupra necesității ca adulții să se întoarcă din nou pe băncile școlii. Astfel, ei vor avea ocazia să învețe să se descurce cu situațiile noi care apar atât în viața particulară, cât și la serviciu. Această nevoie de educație există și pare să crească pe zi ce trece. Singurul mod de a satisface această nevoie este ca fiecare dintre noi să învețe cum să învețe”.[2]
„Predăm după programe vechi de 100-150 de ani” (Solomon Marcus). [3]
Nu elevii sunt devină..., ci sistemul
Nu elevii sunt de vină pentru rezultatele slabe la bacalaureat, ci sistemul, la care și noi, dascălii, suntem complici.
La cei 87 de ani de viață, academicianul Solomon Marcus e mai tânăr în gândire decât mulți responsabili de soarta educației în România. De mai mult timp, domnia sa pledează pentru un învățământ interogativ orientat pe nevoile tineretului, bazat pe o curriculă actualizată și pe resursele educaționale oferite de Internet. Nu numai programele și curricula sunt vechi de secole, dar și metodele de predare-învățare au rămas aceleași: profesorul dictează, iar elevul/studentul trebuie să noteze, să memoreze și să reproducă pe de rost. Deși multe școli, licee și universități au achiziționat resurse informatice și au acces la Internet, majoritatea dascălilor se feresc de noua tehnologie. Cauzele pot fi mai multe: lipsa de pregătire, comoditatea, obișnuița cu vechile metode și frica de nou. Dacă guvernanții noștri au dovedit cu prisosință, în peste 20 de ani, că sunt incapabili să facă o adevărată reformă în domeniul educației și învățământului, invit toți colegii dascăli, de la educatoare până la profesori universitari, să facem noi ceva. Măcar la nivelul metodelor de predare-învățare, dacă curricula legală ne obligă să-i privăm de libertatea de a învăța pe elevii și studenții noștri, obligându-i să învețe lucruri de care nu se vor folosi în viitor.
Sintagma cheie a viitorului în educație este „a învăța cum să învățăm”, iar o soluție o reprezintă trecerea la educația social-constructivistă (Fig.1).
Fig.1. Paradigma trecerii de la educația de tip „magister dixit” la educația „social-constructivistă” [1]
Ioan Dzițac
Bibliografie
[1] Educația 2.0:  http://www.dadalos.org/web_20_rom/educatie_20.htm
[2] Raportul UNESCO privind educația pentru secolul XXI:  http://www.unesco.org/delors/
[3] http://www.digi24.ro/stire/Digicult-Solomon-Marcus-Predam-dupa-programe-vechi-de-100-150-de-ani_51462
Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 13:30:14 Ora standard a Europei de Est