Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

„Un mod original de a trăi și dialoga cu literatura”

Controverse

„Un mod original de a trăi și dialoga cu literatura”

În vremea din urmă, numele lui N. Steinhardt apare tot mai des în revistele literare, articolele publicate demonstrând că monahul de la Rohia a fost o conștiință extraordinară, o ființă morală exemplară, un spirit dornic să-și lărgească necontenit orizontul cunoașterii.

 „Am dorit și cutezat, întotdeauna, să aflu - în orice teorie, concepție, mod de gândire sau viziune a lumii - secretul final”, mărturisește scriitorul.
Din cele 365 de răspunsuri date (pe cale epistolară), la tot atâtea întrebări formulate de Zaharia Sângeorzan, cititorul află că, în opinia sa, „omul a fost creat ca să duhovnicească și să poetizeze cosmosul”, că prezența lui pe acest pământ e „o aventură minunată”. Află, de asemenea, că eseistul se autodefinește astfel: „român (prin adopțiune, dar înflăcărat) și creștin”, sau, cum îi scria lui Virgil Ierunca la Paris, „un ovreu care a iubit pe Domnul Hristos și neamul românesc”.
Critica, eseurile, cărțile sale scot în evidență „un mod original de a trăi și dialoga cu literatura” (Z. Sângeorzan), un fel aparte de a se raporta la repere ale culturii române pe care N. Steinhardt le plasează mereu într-un context de universalitate.
Un exemplu, precum cel oferit de apariția, în 1982, a eseului critic asupra poeziei lui G. Bogza, ni se pare absolut edificator în acest sens. Eseistul nu-l așază nici măcar o dată pe G.B. în raport cu scriitorii autohtoni, ci nominalizează „poeții paraleli”, cu mijloacele lor de exprimare și de atitudine: Wat Withman (solemnitatea și îndrăgirea vieții), Peguy (repetiția, oratoria), Ezra Pound (elemente de reportaj, autobiografie), Pindar (tonul de odă), Psalmistul (stilul patetic, fervoarea, imprecațiile, adorația) etc.
(C. Cubleșan). E de părere că Lucian Raicu a fost singurul care a înțeles că această „broșurică” era o încercare de a învia epoca tinereții sale și că ea s-a vrut „o înfruntare a noului val de stupiditate, conformism și lozincărie”.
N. Steinhardt detesta compromisurile de orice fel, socotind că ele nu sunt doar o problemă de etică, ci și o primejdie profesională, deoarece „ne prind în curentul ticăloșiei de unde nu mai încape scăpare”.
Convins că orice ființă omenească, oricât de înaltă (deci și scriitorul) e un ghem de contradicții, autorul „Jurnalului fericirii” numește fără ezitare sau complexe atât aspectele reușite, cât și scăderile operelor pe care le discută.
Întrebat de Z. S. ce valori a descoperit în romanele lui N. Breban, Steinhardt răspunde că Breban „e un autor prolix, monoton, greoi și deseori plat”, dar apoi adaugă: „totuși, totuși (...) nu-i de lepădat (...), nu-i deloc lipsit de un simț acut al metafizicii. E un Dostoievski de provincie și mică amplitudine”. Remarcă, în același timp, că N. B. „nu se sfiește să atace marile teme ale romanului universal”. Pe Ana Blandiana o admiră mult, afirmă că „e o Poetă”, dar observă că „și-a format și ea o morală conformă cu Timpul și Istoria. Proza ei e văzută ca „un soi de invitație la conformism”. Lui Adrian Păunescu îi recunoaște talentul, dar ca și pe I. Alexandru „îl paște un dublu pericol al Agitației și al Instituționalizării”. Nichita Stănescu? „Un mare poet fără doar și poate, dar n-a evoluat urcând”.
La întrebarea „Ce vă spune azi un romancier ca M. Preda?”, eseistul precizează: „Imposibila întoarcere” e o carte formidabilă, „Moromeții” sunt un roman excelent. Atât. „Cel mai iubit dintre pământeni” e un act de curaj și cutezanță, dar e o lucrare pripită, nefinisată, neunitară (...), o operă literară neterminată”. Ce va rămâne din opera de teoretician a lui A. Marino? e altă întrebare a lui Z. S. și răspunsul nu se lasă așteptat: „(...) nu-i găsesc nimic cu adevărat original și-l cred lipsit de acel suflu moral (în sens foarte larg) fără de care nu încape critică menită a dăinui”.
Exemplele ar putea continua, ele ar evidenția aceeași manieră de abordare a operelor literare, specifică „înțeleptului care a străbătut deșertul metafizicii”. Ca unul care a propovăduit smerenia, N. Steinhardt îi cere colocutorului său: „Nu mă căutați la niveluri înalte - la al marii înțelepciuni, al metafizicii, etc, etc -, ci la nivelul pățitului și al celui oarecum tămăduit de prostie și orbire”.
Citirea și recitirea capodoperelor literaturii universale, recunoaște criticul, îi creează un sentiment de exaltare și bucurie, constituind „căi de contact cu absolutul”. Al. Serpens 

Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 15:01:23 Ora standard a Europei de Est