Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

„Pledoarie pentru trezirea noastră”, cu Ioan Bocșa

Luni seara, la Primăria Oradea

„Pledoarie pentru trezirea noastră”, cu Ioan Bocșa

Luni seara (15 octombrie 2012), admirabilul interpret Ioan Bocșa a fost invitatul Academiei Civice, la o întâlnire de suflet cu orădenii în sala mare a Primăriei Oradea.

„Dl Ioan Bocșa este unul din lucrurile minunate pe care le avem...”, a afirmat doamna profesor Eugenia Mitrașca, președintele Academiei Civice, în deschiderea conferinței, iar dl viceprimar Mircea Mălan îl consideră pe îndrăgitul interpret drept „unul dintre cei mai importanți artiști contemporani; un artist care prin tot ceea ce a făcut ne-a ajutat să înțelegem mai bine străfundurile sufletului românesc”.
În continuare, dl viceprimar a ținut să-i lanseze dlui Ioan Bocșa o invitație la un concert de colinde în preajma Crăciunului.
„Pledoarie pentru trezirea noastră”
Eu n-am pregătit o conferință sau o analiză a folclorului, a stadiului actual al folclorului românesc, ci am venit aici pentru a vă spune câteva gânduri din interiorul fenomenului folcloric și în urma unei experiențe dobândite în calitate de interpret; adică în triplă ipostază: în calitate de interpret, în calitate de profesor al tinerei generații și nu în ultimă instanță în calitate de român, calitate pe care mi-o asum fără niciun fel de ezitare.
Primul gând, cu care aș dori să-ncep l-aș numi „Pledoarie pentru trezirea noastră”.
Spunea Mircea Eliade: „Renunțarea la românism e refugiu în moarte”. Pare o afirmație dură, cumplită și cu tentă de apocalipsă, dar este o treaptă foarte reală pentru fiecare nație. În fond, românism înseamnă identitate națională; identitate națională înseamnă cultură națională; cultură națională fără cultură tradițională, fără lumina venită din popor, fără esența culturii tradiționale este o formă fără fond. Ionuț Fulea (președintele  Asociației interpreților de folclor) spunea: „Progresul ne-a afectat și pe noi”. I-am spus: ești inginer și faci niște afirmații grosolane. Progresul este un termen pozitiv. Cum poți să zici: progresul ne-a afectat și pe noi? În fond el spunea un adevăr foarte foarte mare. În 1923, dacă nu mă-nșel, Sabin Drăgoi publica o carte „303 colinde”, cu text și melodie. În prefața acestei cărți scria: „A sosit ceasul al 12-lea! Ajutor!! Ne civilizăm”. Păi dacă în 1923 existau atâtea semne de exclamare, haideți să ne gândim acum, cam câte semne de exclamare ar trebui să punem? Și strigătul meu este: Ajutor! Ne civilizăm!
Revin la problemele care mă dor direct.
În momentul de față, schimbăm doina noastră românească cu zburdălnicii..., cu șlagăre („Am lansat un șlagăr”, termenul nu se potrivește cu cântecul popular); le schimbăm cu manele sau și mai rău, le schimbăm pe nimic.
„Marele pericol... vine din interiorul fenomenului folcloric”
Marele pericol în folclorul românesc vine din partea noastră, a celor care-l cântăm și-l interpretăm. Deci vine din interiorul fenomenului folcloric... Apare o avalanșă de producții, care sunt discret modificate genetic. De ce? S-au îndepărtat de sursă, apelează la creatori. Am văzut pe CD scris compozitor și dat nume, textier, două puncte și dat nume. Dar ăsta nu e folclor! Definiția folclorului are două elemente esențiale: este creație anonimă (deci nu este creație de autor) și creație colectivă (înseamnă șlefuită de-a lungul timpului). În folclor se manifestă două tendințe firești. Folclorul nu stă pe loc. Trebuie să recunoaștem. Toate lucrurile evoluează sau involuează. Se mișcă. În folclor există două direcții principale. O direcție a tradiției (repetare neschimbată). Și o tendință creativă, creatoare, care vrea să-l ducă înainte, să schimbe. Fiecare interpret vrea să-și pună amprenta...
Revin la producțiile actuale. Tinerii interpreți și nu numai ei, fiind o epocă modernă, cu schimbări mari și cu nevoi financiare... vor să se lanseze rapid, peste noapte. Toată lumea vrea să se lanseze. Învață 10 cântece și vor să scoată acum un CD. Sunt foarte mulți care scot CD, după care învață cântecele. Nu e niciun fel de glumă.
„Regret desființarea cenzurii”
Desființarea cenzurii a avut efecte într-adevăr benefice, multe efecte benefice: diversificarea creațiilor, libertatea de creație, au apărut atâtea genuri muzicale noi, dar a avut și efecte și are efecte dezastruoase. Și atunci repet: Regret desființarea cenzurii fiindcă pe vremea cealaltă, și nu-s nostalgic, exista o cenzură a bunului-simț și existau niște instituții de cenzură profesională.
„Potejarea și promovarea identității naționale”
Mai marea durere a momentului de față este lipsa unei strategii și a unei coerențe din partea mai marilor noștri și un gând care aș vrea să-l concretizez. Am făcut și apeluri oficiale în acest sens pentru protejarea și promovarea identității naționale, salvarea identității naționale. De  protejarea și promovarea identității naționale avem nevoie și noi comunitățile majoritare, nu numai comunitățile minoritare, și de legislație. O spun cu toată convingerea”.
Înainte să înceapă discuțiile, dl viceprimar Mircea Mălan a ridicat, într-un fel, mingea la fileu spunând:
 „În ce mod ar trebui să se implice administrația locală ... pentru a dezvolta această zonă folclorică?”
Primul care s-a grăbit să-i răspundă a fost chiar dl Ioan Bocșa.
„Ce cred că se poate face:1.Apelarea la specialiști 2.Soluția modificării acestei stări este școala. Dacă școala își ia în serios rolul și are o strategie pe termen lung, putem avea speranțe că nu suntem pierduți în acest domeniu. În al 3-lea rând, mai exist eu. Și nu din orgoliu am spus mai exist eu. Lângă mine există o echipă de cercetare, de persoane mai vârstnice și o grămadă de tineri. Și există un Ansamblu de muzică tradițională românească – „Icoane”. Eu dau exemplele pe care le știu... Deci, niște modele de urmat avem”.
O intervenție pertinentă a avut și  îndrăgita interpretă Florica Bradu care a făcut o radiografiere a folclorului din zilele noastre, atingând și problema politicilor pe care le fac unele televiziuni, politici care fac mari deservicii promovării adevăratelor valori și a folclorului autentic. Și domnia sa este pentru o cenzură a bunului-simț și o cenzură profesională. „Mă simt vinovată că nu găsesc calea și nu o găsim, se vede, calea de a face front comun să combatem eficient, acum, în zodiacul acesta al banului și al retingului...”
„Alfabetul gândurilor mele”
În partea a doua a manifestării, l-am descoperit pe profesorul universitar dr. Ioan Bocșa în ipostaza de cercetător și scriitor cu har; chiar ne-a creat un confort de bine, citindu-ne nestemate din „Alfabetul gândurilor mele”. Ne-a copleșit apoi cu travaliul de a aduna în câteva volume peste 7.500 de colinde românești, în majoritate autentice și necunoscute marelui public.
Una peste alta, nici nu am simțit cum s-au scurs mai bine de trei ore de „plăcută zăbavă” și binecuvântare, adevărate ore de curs pe tema folclorului, patriotismului și a mândriei de a fi fiu vrednic, onest și ziditor al cetății. Ovidiu DAN
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Pledoarie pentru trezirea noastră”, cu Ioan Bocșa.
Trimite email
sâmbătă, 23 noiembrie 2024, 12:02:33 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Conferința anuală ,,Agora”

Ieri, 22 noiembrie 2024, în Aula Albastră a Universității ,,Agora" din municipiul Oradea, s-a desfășurat Conferința anuală ,,Agora" - 2024, cu participarea doamnei rector, conf. univ. dr. Alina Angela Manolescu, a doamnei profesor univ. dr. Adriana Manolescu, președinte fondator, a prorectorilor și decanilor celor două facultăți, cadre didactice universitare, studenți și invitați din partea Primăriei Municipiului Oradea și a Poliției Locale, alți colaboratori ...