Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

„Studiul proprietății de acumulare al diferitelor medicamente și metaboliți asupra ecosistemului Bazinului Crișurilor”

Miercuri, la Universitatea Oradea, ne-a fost prezentat proiectul transfrontalier

„Studiul proprietății de acumulare al diferitelor medicamente și metaboliți asupra ecosistemului Bazinului Crișurilor”

În cadrul conferinței de presă (de miercuri, 26 septembrie 2012), dna conf. univ. dr. Alexandrina Fodor, de la Facultatea de Științe (responsabil implemetare proiect în România), împreună cu managerul de proiect, dna cercetător principal dr. Gyöngyössiné Papp Zsuzsanna (de la Institutul de Pescuit, Acvacultură și Irigații HAKI, din Szarvas, Ungaria - partenerul de proiect), ne-au prezentat proiectul transfrontalier HURO 0901/086/2.2.2, desfășurat în perioada martie 2011 - septembrie 2012, cu titlul „Studiul proprietății de acumulare al diferitelor medicamente și metaboliți asupra ecosistemului Bazinului Crișurilor”.

Implementarea proiectului transfrontarier HURO 0901/086/2.2.2 a scos la iveală aspecte legate de un lucru îmbucurător pentru ecosistemul acvatic al Bazinului Crișuri și totodată pentru locuitorii județului Bihor: în apele Crișurilor concentrația metaboliților de medicamente este mai mică decât cea cunoscută din literatura de specialitate pentru unele ape curgătoare și lacuri naturale, însă a fost relevat faptul că în sediment, în organismele bentonice și în unele plante au loc acumulări de xenobiotice (antibiotici, antiinflamatori nonsteroidici și metaboliți ai acestora). În majoritatea punctelor de prelevare a probelor situate în amonte de localități au fost măsurate concentrații mai mici decât în aval de localități, în apropierea deversărilor de ape uzate. Din datele noastre se poate vedea că acest tip de poluare nu influențează calitatea apei râului, deoarece din determinările efectuate s-a înregistrat o scădere a poluării la câțiva kilometri în aval de deversarea apelor uzate. În ceea ce privește probele de sedimente s-a observat o acumulare a medicamentelor (atât antibiotice cât și antiinflamatoare). Studiile au fost făcute asupra acumulării produselor farmaceutice (antibiotice și antiinflamatoare nesteroidice) și a metaboliților acestora în ecosistemul acvatic al Bazinului Crișuri. Antibioticele (din clasa: tetraciclinei, sulfometazinei și nitrofuranului) și antiinflamatoarele (diclofenac, ibuprofen, ketoprofen, naproxen, acetaminophen, indomethacin) au fost monitorizate în: apă, sediment, vegetație, bentos și pești.
Existența unei concentrații mai mici de agenți poluatori în ape poate explica datorită mediului anaerob care nu este propice descompunerii acestor medicamente în cazul sedimentelor. Deoarece în probele de vegetație (Typha, Myriophyllum sp. etc.), comparativ cu cele din sedimente, nivelul de poluare cu medicamente este semnificativ mai mare, se poate concluziona că speciile vegetale datorită capacității lor de bioacumulare pot fi folosite la îndepărtarea resturilor de medicamente din apele epurate pe cale naturală (de exemplu prin crearea de zone umede). Concentrația mai mare de metaboliți ai medicamentelor determinată în nevertebratele bentonice ne permite să concluzionăm faptul că analgezicele non-steroidice (diclofenac, ibuprofen, ketoprofen, naproxen, acetaminophen, indomethacin) se pot bioacumula în organismele animale. În cazul probelor prelevate din pești s-au detectat atât în peștii răpitori, cât și în cei omnivori prezența diclofenacului în mușchi, fapt ce reprezintă un semnal de atenționare privind poluarea mediului acvatic.
Valoarea proiectului este de 160.000 de euro (din care Universității din Oradea îi revin 80.000 de euro).
Ca rezultate ale proiectului s-au propus: elaborarea unei prezentări a  rezultatelor proiectului, elaborarea de publicații în reviste științifice internaționale cu factor de impact, elaborarea de publicații în alte reviste și/sau conferințe de nivel internațional și național, elaborarea unei propuneri pentru stațiile de epurare a apei pentru îmbunătățirea performanțelor acestora.
Grupurile țintă cele mai importante ale proiectului sunt cercetătorii din cadrul universităților și institutelor de cercetare din domeniul ecosistemelor acvatice, experții în epurarea apelor reziduale și personalul agențiilor de protecția mediului. Un grup țintă important este și populația din zona transfrontarieră Ungaria-România cuprinsă în studiu.
Membrii în proiect au fost: lider-Institutul de Pescuit, Acvacultură și Irigații HAKI, Szarvas HU (echipă- cercetător principal dr. Gyöngyössiné Papp Zsuzsanna, cercetător dr. Jakabné Sándor Zsuzsanna, cercetător dr. Józsa Vilmos, cercetător dr. Györe Károly, cercetător Györéné Cseres Ildikó, cercetător Bíró Janka, asistent Bogar Gáborné) și partener - Universitatea din Oradea, Facultatea de Știinte  (echipa - conf. univ. dr. Fodor Alexandrina, conf. univ. cr. Cupșa Diana, șef lucrări dr. Petruș Adriana și șef lucrări Petrehele Anda Ioana Grațiela).
Pagina web a proiectului www.pharmaricer.eu conține informații despre obiectivele proiectului, organizatori, activitățile desfășurate, rezultate și galerie foto. (A.F.)
Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 13:37:30 Ora standard a Europei de Est