Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Trei zile de târg și festival la Oradea

În perioada 20-22 iulie, în Parcul „Nicolae Bălcescu”

Trei zile de târg și festival la Oradea

Vineri, sâmbătă și duminică (20-22 iulie 2012), orădenii au fost cei mai răsfățați dintre bihoreni, având posibilitatea de a se delecta în Parcul „Nicolae Bălcescu” la cea de-a XIX-a ediție a Târgului meșterilor populari și cea de-a II-a ediție a Festivalului internațional de folclor.

Târgul a fost organizat de Complexul „Muzeul Þării Crișurilor”, Teatrul Regina Maria Oradea și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Bihor, în parteneriat cu: Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea, și în colaborare cu: Asociația „Prietenii Muzeului Þării Crișurilor”, Grupul Școlar „Ioan Bococi” Oradea și Colegiul Național „Iosif Vulcan” Oradea.
„Această datorie îi înnobilează”
La deschiderea oficială au onorat președintele Consiliului Județean Bihor, dl Cornel Popa, viceprimarul Mircea Mălan și directorul Muzeului Þării Crișurilor, dl Aurel Chiriac.
Dl președinte Cornel Popa a mulțumit deopotrivă invitaților și participanților la cele două manifestări, organizatorilor, dar și orădenilor prezenți la evenimente, convins fiind că fiecare va încerca să-și reprezinte cu cinste zona. „Știu foarte bine că este o datorie a tuturor de a-și reprezenta zonele. Știu foarte bine că această datorie îi înnobilează. Știu foarte bine că noi apreciem cu atât mai mult cu cât prin prezența lor ridică interesul acestui festival internațional de folclor de la Oradea...”
„Meșteșugurile populare și folclorul popular autentic fac parte din tradiția noastră culturală. Sunt manifestări culturale care ne ajută să ne cunoaștem și să ne păstrăm propria identitate. Sub acest aspect organizarea Târgului meșterilor populari și a Festivalului internațional de folclor la Oradea este un eveniment cultural important care va contribui în bună măsură la definirea orașului nostru ca spațiu cultural vestit... În calitate de viceprimar al municipiului Oradea îmi exprim întreaga prețuire și sprijinul total pentru orice proiect, cultural sau nu, care este de natură a contribui la îmbunătățirea vieții oamenilor care locuiesc în acest oraș”, a adăugat dl viceprimar Mircea Mălan.
„Meșterii populari... vin să cinstească Oradea”
După intervenția coordonatorului principal al festivalului, dl Leontin Ciucur (care și-a văzut visul cu ochii) și  directorul Aurel Chiriac s-a arătat încântat de festivalul internațional de folclor.
„Vreau să vă spun că de 19 ani visez ca alături de târgul meșterilor populari să existe un festival de folclor de înaltă ținută. Iată că începând de astăzi, visul acesta se împlinește. Eu, sigur, sunt fericit, dar mai mult decât atât sunt fericit pentru că iată, timp de 19 ani, meșterii populari pe care îi vedeți înșirați pe alee vin să cinstească Oradea. Suntem onorați pentru prezența lor... Sunt 120 de meșteri din România, din toate zonele etnografice importante și meșteri din Ungaria. Ați văzut diversitate de produse; calitate există. Noi vă așteptăm cu drag și la târg și la festival, firesc. Târgul începe dimineața și este încununat de festival seara, după-masa...”
Dacă vineri, ne-am delectat urmărindu-i pe artiști, începând cu parada care a avut loc timp de două ore pe principalele artere ale municipiului, pornită din Rogerius, centru (pe Republicii, zona pietonală )și până în parc, unde am fost cadorisiți cu un regalul de mai bine de două ore, duminică am revenit să ne întâlnim cu meșterii populari. Pe cei mai mulți îi revedem cu fiecare nouă ediție, alții au venit pentru prima oară. I-am revăzut pe Nedea Petru din Obârșia (Hunedoara), nelipsit de la târgul nostru, la fel și Pop Gheorghe din Desești (Maramureș). Câra Ionel (din Avram Iancu – Alba) ne-a „descoperit” anul trecut. El face butoaie pentru vin și butoiașe pentru țuică, de la vârsta de 14 ani. „La 14 ani am intrat în branșă cu cinci butoiașe făcute de mine de la A la Z(et). Asta-i meseria care îmi place! Și acum am 48 de ani. În timpul liber merg la pescuit...” Mateș Ioan și Elena vin la Oradea de patru ani. Ei aduc oale și căni din lut de Târnăvița (Arad), dar și fluiere din soc, prun și tufă de alun. Betea Miron (din Dobroț - Hunedoara) e prezent pentru a 10-a oară la târgul de la Oradea, cu oale din lut, ulcioare, oale cu capac pentru friptură... Roman Floare, din Baia Mare, e pentru prima oară prezentă la Oradea, cu artă populară din Maramureș.  
Linguri „istorice” făurite de dl Copil Dumitru
Anul acesta, Palatul Copiilor și Elevilor din Oradea a fost reprezentat la târg de doi elevi ai maestrului Costea Gheorghe, Andrada Chiș (care de trei ani frecventează cercul de pictură pe sticlă – icoane) și de Ionuț Murg (care se îndeletnicește cu pictatul icoanelor de cinci ani). Alături de ei era George Praja, prietenul lui Ionuț; maestrul lipsea la ora vizitei noastre, ieșise prin târg. Nadu Antoneta a venit la târg tocmai de la Dunăre, din Bechet (Dolj), aducând covoare și carpete oltenești cu care se mândrește. Alături, Sebastian ne-a recunoscut și ne-a întins o mână zâmbind. „V-am citit și am văzut pozele pe care ni le-ați făcut. Soția Mariana e acum acasă. Așteptăm un copil. Anul viitor poate vă aducem la târg și un fecior sau o fată, Doamne ajută!” Sebastian și Nicolae Muntean (fiu și tată) sunt din Cugir (Alba); ei aduc la târg icoane pe sticlă, obiecte de cult bisericesc. La standul de alături, (re)citim motoul: „Așa cum rodesc semințele în pământ, așa poate rodi și viața dumneavoastră!” Un copil de grădiniță (Luca) tocmai a ales o sticluță cu sporul casei și rodul pământului. O altă fetiță era atrasă de potcoava purtătoare de noroc. Ema îi sorbea din ochi. Ema este fiica dlui Dumitru Copil din Timișoara - abonații târgului nostru. La standul dlui Dumitru poți admira și cumpăra linguri sculptate. „Vedeți aici sus, începând din dreapta, linguri „istorice”, cu Decebal și Vlad Þepeș, iar aici, țărăncuța!” Bokos Ladislau (din Oradea) tocmai cânta la vioară, iar polițiștii îl ascultau cu încântare. Vioara plângea în mâinile lutierului. Pentru că Ladislau le și făurește, de 35 de ani. Are și viori obișnuite, dar și viori cu goarnă, dar dumnealui le spune instrumente cu coarde și arcuș pentru că astfel cuprinde întreaga familie de instrumente (vioară, violă, violoncel și contrabas). Ne-a explicat cu mândrie cum a descoperit mecanismul (inima) viorii cu goarnă... Cooperativa „Arta Crișana” e nelipsită de la târg, fiind reprezentată de doamna Viorica Indrei. „Avem și acum căutatele ii și costume populare, de diferite mărimi, păpuși folclorice și tapiserii...”
Ce lași în urmă?
 Pe directorul Palatului Copiilor din Târgu Jiu (sociologul și etnologul Pompiliu Ciolacu) l-am descoperit la standul cu icoane (din scoarță de plop) pictate și icoane de vatră. Tocmai îi explica unei doamne curioase ce sunt acelea icoane de vatră (din esență de fag). „Mai multe detalii am trecut în această carte a mea „Icoane de vatră în sudul Carpaților Meridionali”, scoasă în 2006. Acum lucrez la o alta despre mesajul crucilor. La noi se folosesc patru feluri de cruci: cruci de căpătâi, cruci de trecere, de pomenire și cruci de izvoare...” Intrând în vorbă, aflăm apoi despre „isprăvile” directorului: „În 2010, de Sf. Dumitru, la Măceșu (lângă Târgu Cărbunești), am inaugurat un muzeu unicat - Muzeul crucilor (cu 45 de cruci vechi cu picturi noi). Am mai înființat un muzeu - Muzeul costumului popular gorjenesc la Tismana (cu 80 de costume)...” Pe Frugyik Attila (din Oradea) l-am auzit cântând și nu prea puteam desluși la ce cântă. „După ce patru ani și jumătate am dansat, acum cânt la drâmbă. Eu sunt de profesie alpinist utilitar. Nu eu fac acest instrument din oțel, ci vecinul de peste drum (și ni-l arată pe Egyed Francisc din Finiș). Soția mea, Ida, se ocupă cu podoabe tradiționale din Bihor”. Ne apropiem de Francisc (din Finiș). Cânta la tulnic, apoi la un corn. „Eu le fac. Acest tulnic e din molid, buciumul, din arin, tobele, din butuc de lemn, coarnele sunt din corn de bivoliță. Am aici și o invenție de-a mea – patelina cu o coardă, fiindcă e din cutie de pateu.
Doamna profesor Aurelia  cântă la opt instrumente
Pe doamna profesor Aurelia Sicoie Lulușa (acum pensionară), am tot zărit-o încercând să cânte la diferite instrumente. Intrând în vorbă cu dumneaei, aflăm că știe să cânte la opt instrumente, dar cântă și vocal. Ne-a arătat un CD de la Hora TV („cu creații personale, de la tatăl meu, Romulus Sicoie din Sohodol – Alba”). A târguit un fluier (din lemn de prun) la care cântă, dar încearcă și un nai. Ar vrea să cânte și pe scenă, în cadrul festivalului de folclor; Anca Banda (prezentatoarea festivalului) o știe, dar nu o poate primi fără acordul coordonatorului. L-am contactat telefonic pe dl Leontin Ciucur (coordonatorul festivalului), dar nu o poate primi nefiind cuprinsă în program, iar abateri de la program nu se fac, întreg festivalul fiind înregistrat de TV Favorit...
Doamna Aurelia regretă, dar nu este supărată. Știe cum e printre profesioniști. „Și eu am cântat șase ani cu Filarmonica din Arad. 38 de ani am lucrat în învățământ, mai întâi ca învățătoare, apoi ca profesor de muzică la Șicula (Arad) – 28 de ani, trei la Ungra (Brașov). La Brașov am urmat Institutul de Etnografie și Folclor...”
Străbătând aleea de la un capăt la celălalt, am admirat exponatele, am mai intrat în vorbă cu meșterii pe care i-am cunoscut, dar și ei ne-au reținut; l-am reperat pe dl director Aurel Chiriac privind la cocoșul de pe farfuria de Horezu, iar dl Mathe Denes ne-a înmânat o carte de vizită, să-l căutăm dacă mai trecem din Corund (Harghita). Ovidiu DAN
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Trei zile de târg și festival la Oradea.

Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 16:12:42 Ora standard a Europei de Est