Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Despre strategia culturală a municipiului Oradea

Cu primarul Oradiei, dl ing. Ilie Bolojan și dl senator Cornel Popa

Despre strategia culturală a municipiului Oradea

Miercuri, 23 mai 2012, la sala „Arcadia” a Teatrului „Regina Maria”, a avut loc o întâlnire a directorilor (managerilor) de instituții culturale, cu primarul municipiului Oradea, dl ing. Ilie Bolojan, senatorul Cornel Popa, consilieri locali (județeni) ai comisiei de cultură și învățământ, personalități ale vieții culturale din Oradea, pe teme legate de strategia culturală a municipiului Oradea.

„Să dăm o motivație orădenilor să vină în centru”
Pentru început dl primar Ilie Bolojan s-a referit la „direcțiile (lucrurile) care cred că sunt valabile indiferent cine va fi primar. Cum să gestionăm banii pe care îi avem, ca orașul să fie guvernat.
Ca orașul să se dezvolte este nevoie ca economia să funcționeze. Motorul dezvoltării este creșterea economică”, a explicat dl primar.
O primă direcție este atragerea de companii mari în Oradea (pentru a genera cerere pe piața forței de muncă); cea de-a două este o infrastructură de bună calitate; 3.punerea în valoare a lucrurilor care deosebesc Oradea de celelalte orașe (clădirile cu patrimoniu, Cetatea Oradea); 4.dezvoltarea zonei centrale (renovarea fațadelor, refacerea rețelei de canalizare, extinderea suprafeței pietonale – „pentru a face centrul mai prietenos”), iar în respectivele spații se vor derula evenimente – „să dăm o motivație orădenilor să vină în centru”. Cât va fi vara de lungă, la sfârșit de săptămână, va trebui să avem parte de evenimente culturale de un înalt nivel în centrul orașului. „Va trebui să creăm și alte puncte de atracție pentru a veni în zona centrală. 5.Reabilitarea Palatului Vulturul Negru, inclusiv sălile de spectacole; 6.punerea în valoare a casei Darvaș, încă un punct de interes în zona Iosif Vulcan; așadar, oferirea de „ancore turistice” celor care vin în Oradea; 7.dl primar a focalizat apoi atenția generală asupra Cetății Oradea, cu lucrări în curs de 20 de milioane de euro, fonduri europene, din care consumate circa 6-7 milioane, la final vor mai rămâne de reabilitat zidurile exterioare; 8.s-a făcut apoi vorbire despre Sinagoga de pe Independenței (malul Crișului); 9.despre hărțile turistice care vor fi montate în zone. Pentru susținerea proiectelor și evenimentelor culturale, municipalitatea va aloca fonduri corespunzătoare. „Vom schimba sistemul de finanțare, alocând sume mai mari pentru susținerea evenimentelor culturale în stare să genereze mișcare, spectacole...” a mai spus dl primar.
Se vrea un oraș viu, manifestări care să aducă Oradea în față  
Vorbitorii au abordat o paletă largă de aspecte, în general, fiecare și-a prezentat cu calm punctul de vedere, iar domnul primar și-a luat notițe, ca un „elev” cuminte și silitor. Au fost și cazuri în care unii s-au aprins, simțindu-se nedreptățiți (e cazul artiștilor profesioniști care nu au spații corespunzătoare de expunere și nici nu beneficiază de finanțare, precum amatorii). Doamna director Ligia Mirișan e de părere că ar trebui să existe întâlniri periodice ale reprezentaților instituțiilor pentru a se pune de acord și a concerta mai bine activitățile. Dl Radu Matei (directorul C.J.C.P.C.T. Bihor) a fost intrigat de faptul că organizatorii sebărilor Cetății Oradea nu consultă specialiștii Centrului care le-ar fi putut oferi informații prețioase și chiar artiști (și meșteri) locali și județeni, ca să nu se apeleze la meșteri populari din alte județe. S-au spus lucrurilor pe nume și în cazul unor primari care își angajează verișoara la bibliotecă, dar ea nici nu vine la serviciu. Tot măria sa primarul nu angajează director de cămin cultural pentru că nu are bani! Directorul Școlii de Arte „Francisc Hubic”, dl prof. Marian Boboia, ar dori ca artiștii săi să fie mai „exploatați”, mai prezenți pe scenele orădene, nefiind solicitați potrivit calităților și renumelui pe care și l-au câștigat. Din partea ONG-urilor a luat cuvântul Tiberiu Moraru, un sufletist de calibru și de bun-simț, care nu reproșează nimănui nimic, dar a ținut să semnaleze un fapt incredibil: datorită unui management județean prost, revista Familia Română a trebuit mutată la Baia Mare. Directorul Muzeului Þării Crișurilor, dl Aurel Chiriac, își susține cauza și pledează în continuare pentru spațiul de 15.000 mp; în cei 5.000 mp oferiți în Cetatea Oradea, abia dacă ar putea să-și amenajeze un depozit. Domnia sa atrage atenția că avem de a face cu patru muzee în unul singur (arte, etnografie, istorie și arheologie și științele naturii), cu 400.000 de piese și cu mobilier specific. Dl primar nu vede o soluție viabilă cum s-ar putea finanța (întreține) un asemenea colos. Directorul revistei „Familia”, domnul Ioan Moldovan, ar dori mai mulți bani pentru proiectele cu adevărat serioase, o jurizare profesionistă făcută de o „instanță moral-profesională” care să facă o ierarhizare pe criteriul calității și responsabilității. Scriitorul Ioan F. Pop e de părere să se revină la premiile de excelență sau cum se vor fi numind ele pentru stimularea valorilor (scriitorilor) pentru că altfel, peste 20-30 de ani nu vor mai exista scriitori în urbea noastră!
Oradea - oraș cultural european!    
Dl prof. univ. dr. Ioan Horga a venit cu propunerea ca și Oradea să-și depună candidatura pentru oraș cultural european, pentru 2020, motivând și cum să o facă și de ce, alături de Cluj-Napoca, Timișoara și Iași... Doi ani ar avea acces la finanțări europene și la un buget național și s-ar putea și înfrăți cu un oraș din Serbia sau Irlanda. Distinsul profesor univ. dr. Viorel Faur a aruncat săgeți spre Universitate, încercând să le deschidă directorilor ochii spre a vedea o realitate pe care mulți o ignoră: la Universitate învață 22.000 de studenți, îndrumați de 1.000 de cadre didactice. În total fac 23 de mii de suflete, dintre care cu siguranță 10.000 sunt buni! E vorba despre un potențial demn de luat în seamă... Ovidiu DAN
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Despre strategia culturală a municipiului Oradea.
Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 13:27:19 Ora standard a Europei de Est