Vă prezentăm în continuare declarațiile ministrului Cătălin Baba, precum și răspunsurile ministrului la întrebările jurnaliștilor prezenți.
Doamnelor și domnilor, după cum știți, marți, 27 martie, s-a încheiat etapa a doua a înscrierilor pentru clasa pregătitoare și clasa întâi. În această etapă au fost înscrise în baza de date 54.857 de fișe, dintre care 21.463 în clasa pregătitoare și 33.394 în clasa întâi. Cumulate pe ambele etape și legat de numărul total de copii recenzați de către Ministerul Educației care este de 298.825, cifrele actuale se situează la 98%. Trebuie ținut cont de faptul că în prezent vorbim despre fișe introduse în bazele de date și nu despre copiii înscriși. Înmatricularea copiilor se va realiza după ce comisiile locale, la nivelul școlilor, vor aplica criteriile specifice publicate de către fiecare școală. Rezultatul final îl vom avea în data de 2 aprilie. În ceea ce privește Hotărârea de Guvern privind înființarea unei facultăți la Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș doresc să precizez de la bun început că nu este vorba despre o segregare pe criterii etnice. Ministerul Educației a ținut seama de observațiile care au venit, atât de la colegii de la linia română, cât și de la colegii de la linia maghiară și practic nimeni nu dorește, nici colegii români, nici cei maghiari, nici studenții, fie că sunt români sau maghiari, sau cei care învață la linia engleză, nimeni nu dorește o separare pe criterii etnice. Acesta este motivul pentru care facultatea nou înființată, în conformitate strictă cu Legea Educației Naționale și în aplicarea Legii Educației Naționale, conține programe care sunt în limba română, în limba maghiară și în limba engleză. Așa cum v-am mai spus, Ministerul Educației împreună cu cadrele didactice și cu conducerea Universității de Medicină și Farmacie explorează în acest moment posibilitatea deschiderii unei linii care va permite predarea și învățarea în limba germană. Bineînțeles, nu este o decizie care să fie luată foarte repede și acolo trebuie identificată mai întâi resursa umană. Practic se înființează o facultate multiculturală într-o universitate care, de asemenea, este multiculturală, pentru că vă reamintesc, Legea Educației Naționale prevede că există trei universități multiculturale în România: Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș și Universitatea de Arte din Târgu Mureș. În ceea ce privește al treilea punct, Ministerul Educației încearcă să clarifice în acest moment cum se realizează admiterea în universități. Practic, autonomia universitară este cea care permite universităților să ia decizia în privința admiterii, fie că este vorba despre licențe, fie că este vorba de masterat sau de doctorat. Ceea ce spune ordinul ministrului este că universitățile pot să opteze pentru probe scrise, examenul clasic de admitere, iar noi încurajăm cele mai bune universități din România, cele mai performante, să ia decizii pentru reintroducerea unor probe scrise. Pe de altă parte, în situația în care, anul trecut, bacalaureatul a fost riguros, în care și anul acesta ministerul s-a angajat că va păstra aceeași rigoare, considerăm că universitățile se pot baza și pe notele sau pe media generală obținută la bacalaureat pentru că bacalaureatul este un examen național, este un examen de competență și de maturitate, este un examen care îi selectează pe cei care pot și doresc să meargă mai departe în învățământul superior. De aceea, în conformitate cu autonomia universitară și lăsând la latitudinea universităților să ia deciziile, ministerul afirmă că admiterea poate fi făcută, fie prin examene scrise, prin probe orale, fie pe baza mediilor de la bacalaureat. Ordinul despre care am vorbit interzice folosirea mediilor din timpul anilor de studii la calcularea unor note, deoarece s-a constatat că există diferențe mari între licee. Cu alte cuvinte, o medie de 9 la un liceu poate să însemne mai mult sau mai puțin decât o medie de 8 la alt liceu. Încă o dată: este vorba despre rezultatele din timpul anilor de liceu. Practic, admiterea în acest an rămâne la decizia universităților, la decizia fiecărei facultăți. Ne putem aștepta ca într-o universitate unele facultăți să ia decizia în privința unui examen scris sau oral de admitere, iar alte facultăți să ia în considerare doar nota de la bacalaureat sau anumite note de la bacalaureat sau o combinație între cele două posibilități. Vă mulțumesc și sunt gata să vă răspund la întrebări.
Jurnalist: Aveți vreo informație în legătură cu situația de la Spiru Haret, Absolvenților nu li s-au dat diplomele deși au făcut, să presupunem că 10% au făcut pe bani, dar 90% au terminat corect.
Ministru: Așa cum am mai spus, Ministerul Educației analizează în acest moment îndeplinirea criteriilor de calitate și cum am promis toți absolvenții de la Spiru Haret, care au respectat legislația, care au fost la programe care sunt acreditate, care respectă Legea Educației Naționale, care știm că la măsurile tranzitorii precizează ce se întâmplă cu cei care au fost la programe care nu au fost autorizate sau acreditate. Ei bine, toți cei care au în spate o educație, să zic validată de către ARACIS, de către Ministerul Educației vor primi diplome. Deci pe măsură ce diplomele se tipăresc ele sunt distribuite inclusiv la Universitatea Spiru Haret.
Jurnalist: Care sunt următorii pași pe care trebuie să-i facă urgent Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș pentru a reuși să intre cât mai repede în funcțiune, deci acum avem Hotărârea de Guvern ce trebuie să facă urgent?
Ministru: Așa cum am mai spus, Hotărârea de Guvern nu rezolvă problemele de funcționare și am spus-o de multe ori, am atras atenția colegilor de la Universitatea de Medicină și Farmacie că ei sunt în situația în care nu au o Cartă. Deci, practic ceea ce trebuie să facă este ca ai noștri colegi de la linia română și linia maghiară să se decidă asupra unei Carte, care să aibă un caracter multicultural. După cum știți a existat o corespondență vastă în ultimele opt luni de zile între Ministerul Educației și Universitate. De fiecare dată, ministerul a atras atenția și în mandatul domnului Funeriu și în mandatul meu, a atras atenția asupra, haideți să-i spunem, lucrurilor care lipsesc din Carta universității, lucruri care pot să fie găsite, este vorba de prevederi legale, ca să mă exprim corect, prevederi care trebuie să existe într-o cartă a unei universități multiculturale, care de exemplu se găsesc la Universitatea Babeș-Bolyai, care de exemplu se găsesc la Universitatea de Arte, care nu se găsesc în Carta de la Universitatea de Medicină și Farmacie. Am avut o corespondență cu domnul rector Azamfirei, domnia sa mi-a spus că, mă rog, Senatul acesta nou, care sigur are o oarecare reprezentativitate chiar dacă el a fost desemnat fără să existe o Cartă, ar fi aprobat înființarea liniilor de studiu, ceea ce deja reprezintă un pas înainte. Cred că este o noutate ce vă spun acum, dar îl puteți întreba și pe domnul rector, pe domnul profesor Azamfirei.
Jurnalist: Dar nu este un rector validat.
Ministru: Nu este rector validat, ci a fost desemnat ordonator de credite și având dreptul de semnătură pe documentele oficiale.
Jurnalist: Ce termen au ca să rezolve problema?
Ministru: Primul lucru pe care trebuie să-l facă este să își adopte o cartă care să aibă un caracter multicultural. Carta se transmite la Ministerul Educației. Ministerul va constata dacă sunt îndeplinite cerințele, standardele în privința unei carte multiculturale și după aceea se poate trece în procesul de alegeri. Pe de altă parte trebuie să spun foarte clar, nici colegii de la linia maghiară nu s-au ales și am cerut cadrelor didactice de la linia maghiară să se organizeze sub forma liniei de studiu, aceasta presupune că vor trebui să aibă candidați pentru funcțiile de prodecani la celelalte facultăți unde există linii de studiu în limba maghiară, la stomatologie de exemplu, vor trebui să aibă reprezentanți în consiliile facultăților, vor trebui să-și desemneze reprezentanții în Senatul universității și bineînțeles vor trebui să propună candidații de prorectori sau candidatul de prorector, sigur în funcție de decizia de acolo. Cu alte cuvinte, suntem în situația în care și linia maghiară trebuie să-și completeze alegerile. După aceea, din punctul meu de vedere se poate intra într-o logică normală care va însemna confirmarea definitivă a rectorului pentru un mandat de patru ani, consimțirea rezultatului alegerilor și a caracterului multicultural prin cartă pe de o parte, prin reprezentanții în Senatul universității și în toate celelalte structuri, pe de cealaltă parte. Atunci vom putea spune că universitatea intră practic în legalitate, adică va avea o cartă multiculturală, va avea alegeri care vor fi validate și va avea reprezentanții la nivelul conducerii care iarăși o să aibă mandate legale.
Jurnalist: Deci, rectorul poate fi numit de dumneavoastră, nu mai este nevoie să se facă o altă alegere.
Ministru: Aici este o discuție din punct de vedere legal care încă nu a fost tranșată. Practic, nu poți să ai alegeri valide fără să ai o Cartă validată de minister, este deci acel cerc vicios în care eu spun de vreo două luni de zile că se va ajunge și, iată că s-a ajuns în această situație. În orice caz, doresc din nou să transmit mesajul pe care l-am spus în toate conferințele de presă. Problemele de la Târgu Mureș se rezolvă la Târgu Mureș. Doar cadrele didactice române și cele maghiare împreună pot să ia decizii pentru organizarea universității. Din punctul de vedere al ministerului, le stau la dispoziție oricând ca să găsim cele mai bune soluții. Dar soluțiile pot să fie identificate numai acolo și în primul rând în carta universității.
Jurnalist: Ar putea fi invalidat acest rector ales?
Ministru: Aici, încă o dată, este o discuție juridică. Și voi încerca să găsesc cea mai bună soluție pentru situația respectivă. Starea de fapt este că eu am luat în considerare ceea ce a propus universitatea, adică un ordonator de credite și o persoană care să poată să semneze acte oficiale, inclusiv diplome, în persoana domnului rector Azamfirei.
Jurnalist: Unde vor lucra absolvenții facultății? Și dacă vor lucra în România, cum se vor înțelege cu pacienții români?
Ministru: Absolvenții facultății sunt, în primul rând, absolvenți ai programelor de studiu. Facultatea este o instituție. Programele de studiu sunt cele care te pregătesc, să spun așa, pentru meserie. Și răspunsul este foarte simplu: unde au lucrat și în ultimii 20 de ani. Pentru că aceste programe nu sunt invenții, aceste programe există, avem promoții din 1990, din 1995, din 2000, din 2005, promoții de absolvenți care au terminat, unii limba română, alții limba maghiară, unii limba engleză. Ei vor lucra exact unde au lucrat și colegii lor până acum.
Jurnalist: De ce pentru această facultate e nevoie de o sumă mai mare, în general, învățământul pentru minorități necesită o sumă mai mare față de celelalte unități?
Ministru: Facultățile nu primesc sume de bani. Sunt chestiuni extrem de tehnice și îmi cer scuze, dar dacă doriți, haideți să intrăm în subiect. Deci nu, facultățile primesc bani, facultățile nu sunt ordonatoare de credite, universitatea este ordonator de credite, rectorul, că de aici este toată discuția în jurul persoanei rectorului. Programele sunt finanțate diferențiat, programele în limba maghiară și în limba germană primesc o finanțare suplimentară. Practic, programele în limba maghiară și în limba engleză de la Universitatea de Medicină și Farmacie vor primi aceiași bani pe care i-au primit și înainte. Dar acești bani vor merge, să zic așa, în fondul general al universității. Deci, ei nu vor primi nici mai mulți bani, nici mai puțini bani decât i-a primit universitatea în ansamblul ei. Finanțarea diferențiată se face pornind de la ideea că numărul de studenți care există pe un anumit domeniu nu este suficient pentru a face grupe complete. Acesta este motivul pentru care, de exemplu, și Uniunea germană de la Babeș-Bolyai primește mai mulți bani. De asemenea, a existat o politică a Ministerului Educației, de vreo 15 ani, în care programele în limbi străine, de exemplu, în limba engleză, sunt finanțate diferențiat. Este mai greu să găsești profesori care să predea în limba engleză sau în limba germană. De aceea, programele respective primesc mai mulți bani, tocmai pentru a atrage resursa umană calificată. Pe de altă parte, vă dați seama că un profesor care predă, să zicem în limba engleză la Târgu-Mureș, poate foarte ușor să meargă să predea la Londra în limba engleză. Și atunci toate aceste programe trebuie făcute mai atractive.
Jurnalist: Ziceați că absolvenții vor lucra unde au lucrat și până acum.
Ministru: Unde au lucrat colegii lor care au absolvit în urmă cu 10 ani sau cu 5 ani.
Jurnalist: Avem o cifră, câți au rămas în spitalele din România și câți au plecat în spitalele din Ungaria, de exemplu?
Ministru: Acest lucru nu depinde de Ministerul Educației.
Jurnalist: Ministerul trebuie să urmărească în primul rând universitățile și să urmărească traiectoria absolventului.
Ministru: Noi urmărim ceea ce se întâmplă cu absolvenții noștri în primul an după absolvire. Deci, practic, toate acele studii privind inserția pe piața muncii se fac între momentul în care absolventul finalizează studiile și momentul în care vine să-și ridice diploma în original când primește un chestionar. Practic, acela este momentul în care noi putem să evaluăm, vorbesc la modul general acum, ce se întâmplă, care este gradul de inserție pe piața muncii. Sigur că universitățile au organizații de tip Alumni care le permit, să zic așa, să țină legătura. În cazul medicilor, însă, apare rezidențiatul care este o formă de pregătire la urma urmei aflată între Ministerul Educației și Ministerul Sănătății. La finalizarea rezidențiatului, deja examenul de rezidențiat nu mai are legătură cu Ministerul Educației. Ceea ce se întâmplă ulterior... Suntem într-o piață liberă în care forța de muncă în Uniunea Europeană este liberă să circule într-o parte sau în alta. Deci, punctual la întrebarea dumneavoastră ce se întâmplă cu cei care au terminat medicina în urmă cu 10 ani, răspunsul este: Ministerul Educației nu are de unde să știe. Nu suntem competenți în acest domeniu... Am răspuns la întrebarea dumneavoastră?
Jurnalist: Nu știu. Întrebăm la Ministerul Sănătății.
Ministru: Vă rog. Pe de altă parte, ca să ne înțelegem: România este țară a Uniunii Europene. În Uniunea Europeană este o circulație liberă a bunurilor și serviciilor. Orice tânăr care termină în România o facultate este liber și nu poate fi împiedicat de nimeni. Ar fi împotriva Constituției și împotriva legilor acestei țări și a legilor din Uniunea Europeană, niciun tânăr nu poate să fie împiedicat să plece într-o țară din Uniunea Europeană sau în afara ei. Știu, este o dezbatere foarte lungă în privința numărului mare de medici care părăsesc România după ce își fac studiile.
Jurnalist: Adică statul român plătește și el învață și pleacă.
Ministru: Este opțiunea pe care România a făcut-o în 1989, aceea de a trece dintr-un sistem totalitar în democrație. Iar esența democrației este că fiecare cetățean are câteva drepturi fundamentale printre care dreptul la viață și căutarea fericirii. Dar nu intru în amănunte, nu vreau să citez alte documente.
Jurnalist: Dacă există alte facultăți care vor avea admitere pe bază de examene și alte care vor lua în calcul doar media de la bacalaureat, să zicem, asta înseamnă că, în continuare, se va intra pe bază de dosare la anumite facultăți, nu?
Ministru: Da, dar este o decizie în baza autonomiei universitare și ar fi fost o încălcare din partea Ministerului să introducă, de exemplu, un examen scris obligatoriu. Practic, fiecare universitate, fiecare facultate trebuie să își asume până la urmă această autonomie universitară. Este clar că sunt facultăți care sunt mai căutate și unde mă aștept să existe examene de admitere. Este clar că, pe de altă parte, sunt facultăți mai puțin căutate, există universități care sunt mai bine clasificate, universități care sunt în categoria a doua sau a treia, există programe de studiu care sunt de categoria..., dar există și programe care sunt, să zic așa, mai puțin bine plasate în această ierarhie și până la urma urmei este decizia universității și inclusiv decizia candidaților. Eu, ca tânăr aspirant, să zic așa, la facultatea din România, am să mă gândesc. Vreau să mă duc la o universitate puternică, la un program de categorie A, atunci mă pot aștepta ca acolo să existe un examen dur de intrare. Sigur, vreau să mă duc ca să fac și eu o facultate, poate o să iau atunci universitatea care este cea mai aproape de casă, poate o să merg pe linia minimei rezistențe și nu o să mă intereseze neapărat să intru la o universitate care este din prima categorie, universitate de cercetare avansată și educație. Și atunci, sigur, dacă universitatea nu este de primă categorie, poate și universitatea se va gândi să nu aibă un set foarte ridicat de criterii și de standard de admitere. Însă, ceea ce spune Ordinul ministrului este că nu se poate accepta ca alternativă la admitere decât bacalaureatul. Acest lucru pentru că anul trecut bacalaureatul a fost serios și în anul acesta dorim să-l facem la fel de serios.
Jurnalist: Și dacă există două medii de bac identice cum se va face departajarea? Până acum se luau mediile din liceu. Vorbesc pentru dosare.
Ministru: Fiecare universitate își poate stabili, de exemplu, dacă este vorba despre un program de matematică, mă aștept ca un criteriu de departajare, atunci când media de la bacalaureat este aceeași, să fie nota de la matematică de la bacalaureat. Deci universitățile pot întemeia autonomie universitară să identifice cele mai bune soluții. Vă rog...
Jurnalist: Recunoaște ministerul că notele din liceu, la unii elevi, sunt umflate? Au fost de-a lungul timpului elevii supraevaluați?
Ministru: Notele oricum sunt până la 10. Nu poți să iei o notă de 11. Da, am înțeles care este întrebarea dumneavoastră! Răspunsul este da, ministerul recunoaște că există diferențe între licee, că există licee foarte bune, unele dintre ele sunt colegii naționale, altele nu, deci există licee foarte bune unde este greu să obții pe parcursul anilor o medie de 9.50, după cum însuși ministerul cunoaște că există și licee la care este mai ușor să obții o medie de 9.50. Acest lucru nu înseamnă că până la urmă notele sunt umflate cum spuneți dumneavoastră. Există licee competitive unde sunt elevi olimpici și unde efectiv nivelul clasei este mai ridicat, există și licee unde sunt oameni obișnuiți și unde nivelul nu este atât de ridicat ca într-o clasă care este capabilă să dea zece olimpici internaționali. Și trebuie să recunoaștem această diferență, și această diferență este firească, pentru că nu putem să spunem că doar olimpicii internaționali iau note de zece, pentru că asta ar însemna că nouăzeci și nouă la sută dintre copiii României nu vor lua niciodată note de zece.Recunoaștem aceste lucruri, dar ceea ce facem ca minister este să asigurăm un bacalaureat corect. Un bacalaureat care este același pentru toți, în care nota 9.50 sau în care media 9.50 obținută la un liceu este identică cu nota 9.50 obținută la alt liceu, este identică în ceea ce privește conținutul de cunoaștere și de aceea luăm în considerare, am cerut universităților să ia în considerare doar media de la bacalaureat.
Jurnalist: În legătură cu înscrierea la clasa I și clasa pregătitoare, puteți spune până în acest moment cu cât s-a suplimentat numărul de clase pentru înscrierea în clasa I și clasa pregătitoare?
Ministru: Nu, nu pot încă să răspund la acest lucru pentru că trebuie completate fișele. După ce se completează fișele, după aceea o să vedem, pentru că așa cum am mai spus, vor fi clase care vor fi la capacitate maximă, la 25 de elevi, dar vor fi și clase unde numărul va fi mai mic de 25.
Jurnalist: Ce se va întâmpla cu cadrele didactice care și-au depus dosarul, dar își dau seama pe 1 aprilie că nu au loc în școală?
Ministru: Se trece în faza următoare. Pe de altă parte, școala poate să ceară suplimentarea numărului de clase.
Jurnalist: Ce se întâmplă în cazul în care nu se ocupă la capacitatea maximă o clasă? De exemplu există o școală în Craiova, în cartierul Dudești, unde sunt înscriși la clasa pregătitoare doar zece copii? Ce se va întâmpla...?
Ministru: Fiecare situație va fi analizată, dacă există factori obiectivi, pur și simplu nu sunt copii, atunci se va merge cu clase care nu sunt la efectiv maxim. Legea stabilește un maxim și un minim. Între acel maxim și minim, ministerul ia decizii și analizează care este situația. Putem să vedem de exemplu că trei școli învecinate sunt în aceeași situație, înseamnă că nu sunt copii în zonă.
Jurnalist: Deci există posibilitatea ca să existe și clase cu zece copii...
Ministru: Nu știu care este limita minimă, cred că doisprezece este limita minimă. Deci practic între doisprezece și douăzeci și cinci, sub limita minimă nu se pot face clase.
Jurnalist: Ce se întâmplă în această situație?
Ministru: Copiii sunt redistribuiți la alte școli.
Jurnalist: Există vreun ordin de ministru conform căruia studenții nu pot urma mai mult de două facultăți concomitent?
Ministru: Mai mult de două programe. Sigur, asta poate să însemne că pot să fiu student la două universități sau pot să fiu student la două facultăți sau la două specializări în cadrul aceleași universități, dar în esență nu pot să urmez mai mult de două programe de studii deodată. Acum, cred că toată lumea își dă seama că fizic nu poți să fii prezent în trei locuri deodată.
Jurnalist: Nu credeți că acest lucru vine un pic cam târziu, având în vedere faptul că facultățile trebuie să-și publice condițiile de admitere cu șase luni înainte de concurs?
Ministru: Gândiți-vă că practic bacalaureatul se va termina în prima decadă sau mai exact prima jumătate a lunii iulie. Deci practic, acest ordin vine să clarifice lucrurile și suntem în condițiile legii.
Jurnalist: Dar practic sunt licee care dau admiterea pe bază de dosar și acum se trezesc că vor să dea examen de admitere.
Ministru: Sigur că da, este o competiție. Universitățile, de aceea am și făcut public astăzi acest ordin, de ieri încă am început să dau declarații, universitățile sunt cele care își vor anunța în cel mai scurt timp dacă este vorba despre un examen de admitere, care sunt probele, care sunt materiile, care sunt manualele din care elevii trebuie să se pregătească. Aceasta este decizia lor.
Jurnalist: Au timp să se pregătească?
Ministru: Da!
Jurnalist: Revenind la înscriere: dacă un părinte nu vrea să participe la nici una din cele cinci etape care trebuiesc și vine pe 1 septembrie...
Ministru: Toți copiii din România intră la școală. Nici un copil nu este lăsat pe dinafară.
Jurnalist: Dacă nu este lăsat să se înscrie...
Ministru: Aici sunt două lucruri diferite. Ceea ce spun eu, este că nici un copil nu rămâne fără educație. Dacă acceptăm că responsabilitatea educației copiilor noștri aparține părinților, atunci, dacă nu, sigur putem merge pe cealaltă variantă, am auzit chiar la câteva dintre televiziuni, părinți care spuneau „dar eu nu vreau să-mi dau copilul la școală”. Atenție: este faptă penală. Se plătește amendă!
Jurnalist: Poate să se înscrie pe 1 septembrie sau nu?
Ministru: Răspunsul este unul foarte clar: nici un copil care dorește să facă școală în România nu va fi lăsat pe dinafară. Este învățământ obligatoriu și este obligația ministerului să școlarizeze toți copiii, dar ca să ne înțelegem, responsabilitatea pentru educația copiilor aparține și părinților, pentru că nu suntem un stat polițienesc. Ministerul Educației poate să pună la dispoziție cadre didactice, clase, cum să spun, obiecte de inventar și așa mai departe, dar Ministerul Educației nu poate să meargă în fiecare casă și să tragă copilul de mână sau mai exact, să tragă părintele de mână să-i spună să-și ducă copilul la școală. Apelul pe care eu îl fac ca ministru al Educației, este ca părinții să se implice în educația copiilor. De aceea am făcut consilii de administrație la școală, în care o treime dintre reprezentanții consiliilor de administrație sunt reprezentanți ai părinților. De aceea spun de fiecare dată că părintele trebuie să se implice activ în educația copilului. Dacă dorim să fim o națiune civilizată. Dacă nu dorim să fim o națiune civilizată, atunci putem să spunem „eu mi-am făcut copilul și nu vreau să-l dau la școală”, ceea ce este o greșeală fundamentală.
Jurnalist: Ce mai trebuie să mai cumpărați pentru clasele pregătitoare?
Ministru: Mobilier și materiale auxiliare pentru predare. Atenție, nu sunt cărți, ca să ne înțelegem. Copiii din clasa pregătitoare nu au ghiozdane.
Jurnalist: O să ne dăm seama de câte cadre didactice este nevoie?
Ministru: Da, după ce știm numărul de clase, după aceea o să vedem exact ceea ce discutam acum, în funcție și de numărul minim și maxim de elevi care vor exista într-o clasă. După ce știm numărul de clase, vom ști și numărul de profesori.
Jurnalist: În ce stadiu este ancheta în ceea ce privește înscrierile în clasa pregătitoare, atunci când a picat serverul?
Ministru: Încă se investighează. Am cerut o analiză mai lungă. Sper că se va finaliza într-o săptămână.
Jurnalist: ANPC-ul a făcut un control la chioșcurile din școli, unde a găsit o mulțime de alimente nerecomandate copiilor. Conținut ridicat de zaharuri, de sare... Cine le dă autorizațiile acestora să-și deschidă chioșcuri în școli?
Ministru: Nu ministerul Educației. După cum știți, ei depind practic de autoritățile locale. Autoritățile locale sunt cele care dispun aceste măsuri. Eu de mai multe am cerut respectarea legislației.
Jurnalist: În incintele multor școli sunt automate de cafea, unde copiii de până la clasa a IV-a au acces să-și cumpere cafea.
Ministru: Da, iarăși sunt decizii care țin de autoritățile locale.
Jurnalist: Sunt mai mulți părinți nemulțumiți de modul în care s-a făcut înscrierea la colegiul Goethe. Astăzi, chiar unul dintre părinți a zis că va depune o plângere penală la poliție, se va face un memoriu, până și înspre Administrația Prezidențială pentru acele declarații pe propria răspundere și spun că au fost îndrumați chiar de către cineva din cadrul școlii.
Ministru: Pot să vă spun că în anii trecuți erau cam 30 de etnici germani, anul acesta au fost 300. Sunt declarații pe propria răspundere. Ministerul Educației nu are cum și nici nu e sarcina lui să spună dacă o persoană este etnic german sau nu este etnic german. V-am spus, ceea ce vom face, înțeleg că există o mare apetență pentru învățământul în limba germană în București. Deja am analizat și nu din toamna acestui an, din toamna anului viitor că și aici este vorba până la urmă de resursă umană, vom deschide clase în limba germană pentru cei care nu sunt etnici germani. Din moment ce există o cerere cred că ministerul trebuie să facă o chestiune de bun simț și să deschidă un învățământ în limba germană pentru persoanele care nu aparțin minorității germane. Asta este ceea ce poate să facă ministerul. Urmează să vedem această cerere, urmează să vedem resursa umană și cred că putem să ne gândim la două, trei clase pregătitoare pentru că evident că debutul va fi cu clasa pregătitoare în care eu ca părinte, sau noi ca părinți care nu aparținem minorității germane, cum nu aparținem nici minorității maghiare de exemplu, să spunem da, dar eu doresc pentru copilul meu să învețe limba germană a doua limbă. Chiar dacă limba germană nu este limba lui maternă.
Jurnalist: Dacă vor exista mai multe plângeri penale în acest sens, se pot face verificări?
Ministru: Ministerul nu are cum să verifice dacă un cetățean este etnic german sau nu. E o declarație pe proprie răspundere.
Jurnalist: Dar dacă conducerea școlii a acceptat astfel de practici ilegale?
Ministru: Astfel de practici în ce sens doamnă? Dacă dvs. doriți să vă declarați etnic german și pe semnătură pe proprie răspundere care, ca să fie foarte clar, poate să însemne că dacă se dovedește contrariul, dvs. ați produs un fals în acte publice, ceea ce are consecințe juridice grave. Nimeni nu poate să vină să vă conteste dreptul dvs. de a spune că sunteți etnic german sau etnic altceva.
Jurnalist: Părinții spun că astfel de practici vin chiar de la școală, conducerea școlii le-a recomandat părinților...
Ministru: Nu știu ce a spus conducerea școlii, dar conducerea școlii n-a putut să spună decât ceea ce este legal, că în primul rând în clasele cu predare completă în limba germană de la liceul Goethe, trebui să participe copiii care provin din familii de etnici germani. Asta a putut să spună. Că părinții au înțeles să-și falsifice documentele, să dea declarații pe propria răspundere că sunt etnici germani, acest lucru nu este treaba ministerului.
Jurnalist: Dacă vine cineva cu un filmuleț care este directorul de la Goethe care îi recomandă unui părinte să facă declarație pe propria răspundere?
Ministru: Din punct de vedere legal dacă dvs. veniți la mine și mă întrebați cu subiect și predicat ce trebuie să fac ca să-mi înscriu copilul la liceul Goethe și eu vă spun: trebuie să declarați că sunteți etnic german. Dvs. ce înțelegeți din asta? Că eu v-am îndemnat să faceți un fals? Bun, deci nu v-am cerut foloase necuvenite, v-am cerut o informație publică, aceea că în primul rând la liceul Goethe sau la școala germană se înscriu copiii etnicilor germani. Eu nu văd cu ce-am greșit dacă v-am spus acest lucru. Dacă v-aș fi spus dați-mi nu știu ce și rezolv eu problema, atunci deja suntem în altă situație care este iarăși, juridic gravă. Dar dacă eu vă ofer ca și director această informație, eu cred că am procedat corect.
Jurnalist: Cât timp vor avea la dispoziție cei de la ARACIS sau mai bine-zis când vor merge la UMF pentru a stabili limita aceea maximă de studenți?
Ministru: ARACIS-ul nu este în subordinea ministerului. Ei își stabilesc orarul vizitelor, universitatea și mai exact programele respective vor trebui să-și facă dosare. Tot ceea ce scrie în legea calității.
Transcriere efectuată de către BIROUL DE PRESĂ |
