Ministru: Cred că întrebarea dvs. are nevoie de o clarificare și problema rezidă în faptul că în acest moment universitatea nu are o cartă aprobată. Este, într-adevăr, o discuție pe care Senatul universității dorește să o tranșeze în instanță. Până când nu există o cartă aprobată de către Ministerul Educației care va trebui să reflecte caracterul multicultural al universității, așa cum prevede Legea Educației Naționale, singura posibilitate rămâne tranșarea în justiție. Acestea sunt, practic, cele două posibilități legale. După ce există o cartă se pot organiza legal alegeri. Cu alte cuvinte, noi suntem în situația pe care eu am reclamat-o de multe ori și o să punem la un moment dat la dispoziția dvs. corespondența pe care am purtat-o cu Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș, așadar suntem în situația în care mandatul vechiului Senat a expirat în luna februarie a acestui an, nu există cartă, în concluzie, alegerile care s-au desfășurat pe baza unei carte inexistente nu pot fi validate, iar noul Senat nu este legal constituit. Lăsând la o parte faptul că, deși este o instituție multiculturală, în momentul în care s-a votat Senatul, la alegeri s-au prezentat doar colegii de la linia română, colegii de la linia maghiară nefiind prezenți. După cum bine știți, într-o instituție multiculturală alegerea reprezentanților liniei de studiu române se face de către cadrele didactice de la linia de studiu română, alegerea colegilor de la celelalte linii de studiu, de exemplu cazul UBB, se face de către linia maghiară, respectiv linia germană. Suntem într-o situație destul de complicată din care eu sper ca universitatea să iasă cât mai repede, însă deciziile se iau la nivelul universității.
Jurnalist: Este adevărat că veți tăia subvențiile pentru UMF Târgu Mureș?
Ministru: Ceea ce am spus eu și se poate vedea în adresa pe care am trimis-o este un lucru pe care îl spun tuturor universităților din România: trebuie să aveți o cartă aprobată de Senatul universității și de către Ministerul Educației, alegerile trebuie să fie corecte, rectorul trebuie să fie validat de către ministru. Toate aceste lucruri sunt prevăzute de Legea Educației Naționale. În zdrobitoarea majoritate a cazurilor universitățile au înțeles și au respectat acest lucru pentru că nu e o invenție de ordin recent. Problema universității din Târgu Mureș este că, în acest moment, neavând cartă și neavând alegeri, mandatul domnului Copotoiu urmând să expire la sfârșitul acestei luni, Senatul universității legal constituit ar trebui să propună un ordonator de credite, adică o persoană care să aibă drept de semnătură la bancă, și o persoană care să poată să semneze diplome sau acte oficiale. În caz contrar, nu neapărat la Târgu Mureș, ci în orice altă universitate din România, dacă un rector căruia i-a expirat mandatul continuă să semneze, acest lucru este făcut în afara legii, iar respectiva universitate riscă invalidarea diplomelor în instanță. Sunt, deci, lucruri foarte serioase. Ca să răspund direct întrebării dvs., ceea ce am spus universității din Târgu Mureș și spun tuturor universităților din România este că trebuie să respecte legislația. O universitate care se plasează în afara articolelor 124 și 125 din Legea Educației Naționale riscă să sufere sancțiuni. Acestea sunt de mai multe tipuri, una fiind oprirea finanțării, dar este o chestiune ce trebuie asumată în mod responsabil de fiecare Senat. Articolul 124, la alineatul 1, litera a) specifică în mod clar: răspunderea publică înseamnă respectarea legii. Cu alte cuvinte, la UMF ne îndreptăm cu pași destul de repezi, după părerea mea, spre o situație în care nu va mai exista nici o autoritate recunoscută, legală. Doresc să evit acest lucru. Din punctul meu de vedere, toate aceste lucruri se puteau rezolva foarte bine la nivelul cartei universității. După cum bine știți, am fost la Târgu Mureș de mai multe ori, am încercat să port discuții cu colegii români, cu cei maghiari, și de fiecare dată am spus același lucru: cel mai bun și sigur mecanism ar fi fost cel în care s-ar fi luat decizii împreună cu colegii români, maghiari, germani, și ar fi fost trecute în cartă. Niciodată ministerul nu a cerut altceva decât respectarea caracterului multicultural. Există două universități multiculturale care funcționează în România: Universitatea Babeș-Bolyai și Universitatea de Arte din Târgu Mureș. Am sugerat colegilor să se inspire din cele două carte universitare.
Jurnalist: În urmă cu 4 ani, doamna Mihaela Vlăsceanu, rectorul de la SNSPA, a avut un mandat expirat și nu s-a format cvorumul, un Senat ș.a.m.d., iar ministrul Educației a numit un rector. Veți face la fel?
Ministru: Am fost în situația în care la mai multe universități din România a expirat mandatul rectorului înainte de încheierea procesului electoral. Din diverse motive nu doresc să intru în amănunte acum. În fiecare din aceste situații am cerut senatului universitar, dar care, atenție, era legal constituit, să desemneze o persoană care să îndeplinească funcția de ordonator de credite. În toate aceste cazuri, am numit persoana pe care a propus-o senatul.
Jurnalist: Aici nu avem senat legal constituit...
Ministru: Vom fi în situația în care mandatul domnului Copotoiu, expirând la sfârșitul acestei luni, va genera o completă anomie și atunci vom fi într-o situație gravă. Încerc să evit acest lucru, de aceea ca ministru, cred eu responsabil, am fost să mă întâlnesc cu colegii de la Târgu Mureș și să le spun că ei trebuie să se înțeleagă. Tot ceea ce vedeți dvs. în ultimele săptămâni este o îngrijorare a mea personală, dar și a ministerului pe care îl reprezint și a guvernului de a rezolva cumva problema acolo pentru că nu dorim ca studenții să sufere. Dorim ca acea instituție să continue să funcționeze. Nu s-ar fi ajuns la aceste lucruri dacă pur și simplu s-ar fi luat ca model carta de la UBB. Dacă linia română și linia maghiară s-ar fi înțeles ca în cartă să introducă prevederi referitoare la scoaterea posturilor la concurs, la studii etc., nici nu era nevoie ca guvernul să intervină, dar suntem în situația în care guvernul a trebuit să intervină.
Jurnalist: În ceea ce privește procesul de autorizare și acreditare, șeful ARACIS spunea ieri că se împart secțiile între facultăți... În momentul de față, universitatea trebuie cu totul să se evalueze la fel ca multe altele din țară și are un deadline până la sfârșitul acestei luni. Acolo expiră tot.
Ministru: Da și de aceea am avea nevoie de un senat legal constituit, care să desemneze un ordonator de credite. Am avea nevoie de un proces electoral, prin care cadre didactice române și maghiare să meargă la vot și să-și aleagă rectorul așa cum prevede Legea Educației Naționale, indiferent de persoana pe care doresc domniile lor s-o aleagă. Suntem în situația în care expiră mandatele unul după altul. Eu sunt efectiv îngrijorat. Lăsând la o parte discuția dintre români și maghiari, orice altă universitate care este în această situație va fi tratată la fel. Ca să răspund punctual chestiunilor de acreditare: am văzut și eu declarațiile domnului președinte Curtu de la ARACIS. După cum bine știți, ARACIS este o agenție independentă și ea trebuie să fie așa pentru că ea evaluează calitatea în învățământul superior românesc, respectiv autorizează și acreditează programele de studii. Trebuie iarăși să spun că ARACIS și-a făcut bine datoria și să adaug pentru colegii care nu cunosc aceste lucruri: înainte de apariția noii legi a Educației, programele de studii se acreditau împreună pentru liniile de studiu (română, maghiară, germană, engleză). Au existat unele universități la care unele programe au fost acreditate separat, dar aceasta s-a petrecut ca urmare a deciziei universității. Fostul Consiliu Național de Evaluare și Acreditare Academică, antecesorul ARACIS în procesul de acreditare, și apoi ARACIS au acreditat întotdeauna programele împreună. Cu alte cuvinte, la UMF Târgu Mureș s-a acreditat medicină, indiferent că în interior procesul educațional se desfășura pe trei linii de studiu - română, maghiară și engleză. Din punct de vedere legal, se poate observa cum a decurs procesul de acreditare și cum s-au făcut aceste acreditări. Să fie foarte clar: hotărârea de guvern nu inventează din neant programe. Acestea au existat și există la universitatea din Târgu Mureș.
Jurnalist: Legea spune de linie de studiu...
Ministru: Legea spune de linie de studiu, dar după cum ați văzut hotărârea de guvern nu vorbește despre asta, ci despre facultate, conform Legii Educației Naționale. Departamentele, spune Legea Educației Naționale, se înființează la propunerea facultății și cu aprobarea Senatului universitar. Este o chestiune care ține de autonomia universitară. Indiferent cine este ministru al Educației, eu vă spun foarte sincer: nu este normal ca ministerul să se implice printr-o hotărâre de guvern, de exemplu, în crearea de departamente. Ministerul, însă, conform Legii Educației Naționale, poate să creeze facultăți. Deci, nu poate mai puțin, dar poate mai mult.
Jurnalist: Dar guvernul ce poate face într-o astfel de situație limită? Deci ne aflăm în această situație: au la dispoziție două săptămâni, trei săptămâni ca să rezolve problema. Este suficient pentru cartă, pentru Senat și pentru tot ceea ce trebuie organizat la nivelul lor și dacă nu se poate realiza ce poate face guvernul?
Ministru: Ca să ne înțelegem: și domnul ministru Funeriu și eu am făcut eforturi de mai multă vreme. Practic, puteți să vedeți că de șase luni de zile sunt aceste discuții. Ministerul știa că există acolo o problemă. Discuțiile privind Carta universității au început cu multă vreme în urmă, și de multă vreme am constat că nu se înțeleg la fața locului. Sigur, ceea ce spunem acuma, și ceea ce spun și eu și am ajuns să spun public, deși, încă o dată nu cred că este normal, și ce a ajuns să facă Guvernul, este să tragă un semnal de alarmă pentru toate cadrele didactice române care predau la linia română, maghiară și engleză în universitate. Și să spunem că ei trebuie să stea la masă, dar, dacă au nevoie de ajutorul meu, sunt dispus să mă duc din nou la fața locului, și să discutăm, și să aplicăm acolo un model care funcționează. Deci, nimeni nu a cerut să se inventeze lucruri noi la universitate, nimeni nu a inventat și cu atât mai puțin guvernul, nu a inventat facultăți dincolo de lege. Facultatea care s-a înființat grupează programe care există, programe care sunt în limba engleză, în limba maghiară și în limba română. Deci, este, până la urma urmei, o facultate multiculturală.
Jurnalist: Colegiul Medicilor amenință că nu va recunoaște studiile acestor studenți pentru că nu sunt cadre didactice suficiente, nu sunt dezvoltați suficient. Cum comentați și unde vor lucra acești studenți care termină o facultatea maghiaro-română?
Ministru: Deci, ca să fie foarte clar, condițiile de acreditare sunt aceleași pentru toată lumea.
Jurnalist: Această facultate va trebui să intre în evaluarea ARACIS.
Ministru: Cu permisiunea dumneavoastră, fac aici o distincție fină. Facultățile sunt structuri. Ele nu se acreditează de ARACIS. Programele se acreditează de ARACIS.
Jurnalist: Facultate fără programe...
Ministru: Da, dar ceea ce a făcut ministerul și Guvernul, a fost, dacă doriți, să plaseze într-o structură programe care există, programe care au funcționat până acum, numai o secundă, programe care au funcționat până acum, programe la care au existat absolvenți în limba maghiară și care au primit diplomă în limba maghiară și care profesează în prezent în România. Și atunci, s-ar putea naște o întrebare simplă. Dacă până acum au putut să dea diplome, de ce să nu se dea de acum înainte? Pentru că sunt aceleași programe. Sigur, acolo este o chestiune diferită, dar deja intrăm în niște principii tehnice extrem de complicate în privința reevaluării o dată la cinci ani de zile. Este complicat! Ca să fie foarte clar: noua Lege a Educației Naționale arată că atunci când se autorizează sau se acreditează programe, deci, cu alte cuvinte, când se înființează programe noi, acestea trebuie autorizate, respectiv acreditate, în funcție de limba de predare, locația geografică etc.
Jurnalist: Deci dumneavoastră, ministerul și guvernul, ați procedat așa. Nu vreți linie de studiu, adică departamente, nu-i nimic facem noi facultate.
Ministru: Vreau să explicăm puțin ce înseamnă linie de studiu. Deci...
Jurnalist: Departamente, conform legii...
Ministru: Da, dar linia de studiu este altceva. Deci, încă o dată, intrăm într-un limbaj destul de tehnic, dar sunt dispus să-l explicăm. Linia de studiu este o formă de organizare a cadrelor didactice. Linia de studiu cuprinde cadrele didactice care doresc să facă parte din linia respectivă și care au un număr de ore la linia respectivă. De exemplu, linia de studiu germană de la Universitatea Babeș-Bolyai este condusă de un prorector și este compusă din toate cadrele didactice - români, maghiari, germani - care vor să facă parte din linia de studiu și care au ore la linia germană. De exemplu, la Jurnalistică germană, la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării pe care, evident că o cunosc foarte bine.
Jurnalist: E exemplul când se ia această decizie a venit guvernul și ministerul și au spus...
Ministru: Ei neînțelegându-se în Carta Universității să formeze această linie de studiu, această linie de studiu trebuia să se organizeze. Această linie era cea care trebuie să-și aleagă reprezentanții în Senat. Noi suntem în situația în care, deși Senatul a fost ales, în proporție puțin mai mare de două treimi, acolo nu există nici un reprezentant al liniei de studiu maghiare. Ceea ce este o încălcare fundamentală a principiilor multiculturalismului.
Jurnalist: Pentru că, în prezent au serii de studiu.
Ministru: Seriile de studiu sunt o formă de organizare a studenților. Deci, îmi cer scuze, este o chestiune extrem de tehnică. Doar ca să facem lucrurile simple complicate. Linia de studiu este o chestiune care ține de cadrele didactice. Seriile de studiu sunt forme de organizare a învățământului. Facultățile sunt structuri administrative. Programele, sau mai exact, numai programele sunt cele care sunt acreditate de către ARACIS. Restul formelor de organizare ar trebui prinse în Carta universității. Legea Educației Naționale spune că la cele trei universități multiculturale, cadrele didactice trebuie să se organizeze sub formă de linie de studiu. Problema este că până când la fața locului cadrele didactice de linia română și de la linia maghiară nu se înțeleg, nu o să aibă o cartă. Până nu au cartă, nu se pot organiza sub formă de linie de studiu. Dar ministerul nu a intervenit în aceste lucruri. Ceea ce spune ministerul pornește de la o observație pe care au făcut-o cadrele didactice maghiare, aceea că ei neavând o structură nu-și pot scoate posturile la concurs. Pentru că, de fiecare dată când propun un post la concurs, să zicem pentru linia maghiară, majoritatea română votează împotriva lui, împotriva scoaterii la concurs a postului. Deci ajungem la niște chestiuni foarte lumești, să zic așa. Și atunci, colegii de la linia maghiară au spus așa: Nu ne-am putut înțelege cu colegii români, sigur. Și colegii români... ca să fie foarte clar, nu cred că există în această dispută o parte bună și o parte rea. Eu am trăit la Babeș-Bolyai în urmă cu 15 ani și am fost unul dintre cei care a negociat atunci carta Universității Babeș-Bolyai.
Jurnalist: Chiar ați protestat.
Ministru: Chiar am protestat împotriva...
Jurnalist: Și culmea, sunteți pus în situația de a...
Ministru: Pentru că între timp a ieșit o lege nouă a Educației pe care eu o aplic. Legea 84 din 1995, vechea lege a Educației, nu prevedea acest lucru. În schimb, noua lege a Educației prevede acest lucru. Încă o dată: la Târgu Mureș suntem într-o situație în care ne îndreptăm spre dezastru. Și asta am încercat să spun de fiecare dată colegilor și de la linia română și de la linia maghiară. Rezumând, ministerul nu intervine și nu creează programe noi de studii, ministerul nu modifică capacitățile de școlarizare, ministerul nu creează linii de studii, deși, în conformitate cu Legea Educației Naționale, carta universitară ar trebui să conțină prevederi specifice privind crearea acestei linii de studiu, lucru pe care îl puteți vedea în carta Universității Babeș-Bolyai. Rezumând: nu am cerut și nu voi cere altceva nici colegilor români și nici colegilor maghiari de la Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș decât să se înțeleagă între ei. Soluția care va fi luată împreună va fi soluția pe care eu, ca ministru, am să o consfințesc în momentul în care avizez carta. Dar trebuie să fie o soluție comună. Nu se poate ca unii sau ceilalți să ia o decizie care să contravină intereselor celeilalte linii de studiu. Acolo, ca să folosesc un vechi slogan, nu pot reuși decât împreună.
Jurnalist: Deci indiferent de această facultate sau nu, ei tot trebuie să se înțeleagă.
Ministru: Deci, ca să ne înțelegem, această facultate nu rezolvă problema cartei.
Jurnalist 1: Ce sens mai are dezbaterea publică?
Jurnalist 2: Le dă putere de decizie administrativă.
Ministru: Din punct de vedere administrativ, rezolvă o problemă pe care colegii de la linia maghiară au reclamat-o, aceea că ei, de exemplu, nu-și pot organiza studiile, nu-și pot scoate posturile la concurs. Asta este problema. Ministerul nu le poate scrie carta, să ne înțelegem. Nici guvernul nu le poate scrie carta.
Jurnalist: Revenind puțin la Baza Cutezătorii, vreau să întreb dacă...
Ministru: Dacă am epuizat subiectul, vă mulțumesc. Aș reveni la întrebarea dumneavoastră punctuală. Chestiunea stă în felul următor: am senzația că ministerul, deși face ceea ce este legal și numai ceea ce este legal, ținând seama de faptul că autoritățile locale sunt responsabile pentru infrastructură, câteodată nu face destul. Asta din punct de vedere moral. Sigur că noi ne adresăm, prin inspectoratele școlare, prin asociațiile primarilor, ne adresăm autorităților locale și încercăm să le semnalăm aceste lucruri. Mi-aș dori foarte mult ca primarii să fie cei care, prin bugetele locale să dispună măsuri financiare pentru a întări baza materială a școlilor. Din păcate, după cum știți, ministerul nu are nici o competență în acest sens. Dacă ministerul dorește acum să aloce bani pentru o școală, practic trebuie să emită o hotărâre de guvern cu caracter extraordinar. Nici nu avem în linia de bugetare a Ministerului Educației bani pentru infrastructura școlilor, pentru că școlile, conform Legii Administrației Publice Locale, au trecut din 1995 încoace în administrarea autorităților locale. Aici suntem într-o dilemă, pentru că pe de altă parte și noi ne dăm seama că există o așteptare în ceea ce privește Ministerul Educației. Când apar astfel de accidente și astfel de drame lumea privește la minister și spune „dar de ce nu face ministerul nimic?” Răspunsul legal este pentru că ministerul nu are atribuții să facă ceva, dar încă o dată, acesta nu este un răspuns, care, în fața unor astfel de drame, să ne satisfacă. De aceea, în toate luările mele de poziție oficiale, neoficiale, toate demersurile pe care le-am întreprins se adresează în primul rând autorităților locale. După cum știți, anul acesta banii destinați școlilor sunt trecuți complet la nivelul administrațiilor locale. Noi am luat măsuri ca acești bani să fie cheltuiți doar cu această destinație, dar și dumneavoastră, mass-media, ați semnalat situații în care un primar nu a vrut să de bani la școală, deși este, cum să spun, e o infracțiune. Așa încât mă simt obligat să spun aceste lucruri și să rog administrațiile locale să facă eforturi de a investi în infrastructură.
Jurnalist: Aș vrea să știu dacă Baza Cutezătorii a fost preluată de minister...
Ministru: Nu. Există contracte care vă vor fi puse la dispoziție. Sunt două contracte: unul încheiat în 2004 și unul în 2009. Practic, prin aceste contracte, ministerul și ministrul de la vremea respectivă au permis fundației să administreze baza până în anul 2034. A existat, din câte îmi aduc aminte, dar asta puteți dumneavoastră să verificați, o tentativă, cred că prin 2007 sau 2008, de proces între Ministerul Educației și fundație. Procesul a fost închis fără să se ajungă la o rezoluție din partea instanței. Din punct de vedere legal, în acest moment ministerul trebuie să respecte cele două contracte: cel din 2004 și cel din 2009. În schimbul acestei cedări a dreptului de administrare, Ministerul Educației a primit o chirie și niște beneficii. Discuția dacă vă aduceți aminte și semnalările mass-media au fost în privința folosirii unora dintre aceste beneficii de către alte persoane, deși aici poate să fie o discuție dacă cei care lucrează în minister sau în instituțiile conexe aparțin sau nu educației, dar nu vreau să intru în amănunte. Decizia pe care am luat-o este ca toată partea de finanțare merge la Autoritatea Națională de Sport și Tineret, iar partea de abonamente, de acces la terenurile de sport, de lecții de tenis, va fi cedată Inspectoratului Școlar al Municipiului București, care trebuie să prezinte un program și un set de criterii prin care să arate că aceste facilități sunt puse la dispoziția elevilor. Intenția noastră este să ne adresăm elevilor sportivi, dar și celor premianți. Cu alte cuvinte, elevii și sportivii trebuie să beneficieze de aceste facilități. Încă o dată: în acest an nimeni, sau cel puțin din 9 februarie, nimeni din minister nu a beneficiat de astfel de avantaje. Dacă sunt alte întrebări...
Jurnalist: Mai aveam o întrebare referitoare la ancheta cu serverul. Vroiam să știu de ce ministerul nu a avut un sistem de back-up?
Ministru: Acesta este unul dintre motivele pentru care de la faza de anchetă am trecut la faza de Comisia de Disciplină. Din punctul meu de vedere există o problemă și eu consider că trebuia să existe un sistem de back-up în altă locație decât Politehnica și acest lucru s-a făcut ulterior. Deci, după ce am constatat că serverele s-au ars am făcut un sistem de back-up, dar acesta, din punctul meu de vedere, ca să fie foarte clar, trebuia făcut înainte.
Jurnalist: Comisia de Disciplină câte persoane anchetează?
Ministru: Destule.
Jurnalist: Ce înseamnă destule?
Ministru: Înseamnă că atunci când Comisia de Disciplină va veni cu recomandări și cu un punct de vedere o să-l fac public. Deocamdată, toată lumea beneficiază de prezumția de nevinovăție. Pe de altă parte, din punctul meu de vedere după ce s-a desfășurat ancheta am considerat și consider că este necesar să trecem în faza ulterioară, cea de Comisie de Disciplină. Eu cred că există și culpe personale, dar rămâne, încă o dată, ca o comisie independentă să se pronunțe asupra acestui lucru, Comisia de Disciplină.
Jurnalist: Deci s-a desfășurat o anchetă înainte de Comisia de Disciplină?
Ministru: Da, din punct de vedere legal se desfășoară o anchetă. Ancheta poate să propună o soluție, iar una este aceea în care nimeni nu este de vină și atunci totul se sfârșește. A doua este cea în care apar dubii în ceea ce privește îndeplinirea sarcinilor de serviciu și atunci se constituie Comisia de Disciplină.
Jurnalist: Nu era suficientă o anchetă?
Ministru: Nu, din punct de vedere legal, nu.
Transcriere efectuată de BIROUL DE PRESĂ |
