Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Dulcea sinamăgire

Controverse

Dulcea sinamăgire

Editorialul dlui N. Manolescu cu titlul „Avea Caragiale conștiință artistică?” (R.l. nr. 5, 2012) îi va nedumeri cu siguranță pe numeroșii iubitori ai scriitorului.

Dl N. Manolescu descoperă „lucruri neliniștitoare” în mărturisirile lui Caragiale cu privire la literatură, fiind de părere că „ele oscilează între o apologie a clasicismului și un crez artistic realist”. Declară că-l neliniștește „modul destul de simplist în care autorul înțelege atât clasicismul cât și realismul”. Și în felul în care Caragiale și-a alcătuit volumele de proză criticul vede „precaritatea conștiinței artistice” a acestuia, deoarece a pus la un loc „bucăți care aparțin celor mai diferite genuri literare și gazetărești”. Il irită mult faptul că „până și această dovadă de neprofesionalism a fost considerată una de modernitate”.
Parafrazând un alt scriitor, am fi tentați să-l îndemnăm pe dl Manolescu să privească, în jocul metaforelor, mărul. Acesta „face mere fără să știe de ce și cum. Destul că le face bune”.
Editorialul criticului lasă impresia că strădania sa răstignește opera lui Caragiale pe crucea rețetelor din manualul bunului autor de teorii literare. Am observa apoi că nu la farsa „O soacră” trebuia să se oprească dl N. Manolescu, ci mai degrabă la povestea „Ion”, apărută în Universul 1909, căci „ea ne dă cheia activității literare a marelui scriitor” (S. Cioculescu). Putea aduce încă un „argument” în avantajul afirmațiilor sale: povestea are un cadru poporanist, deși poporanismul nu i-a fost niciodată simpatic autorului.
Este bine cunoscut faptul că marii scriitori nu pot fi înghesuiți în canoanele unui curent literar și a insista asupra acestui aspect înseamnă adesea a stărui în sterilitate.
Viabilitatea și actualitatea operei lui Caragiale sunt păzite prin observația ascuțită a fenomenelor de viață și prin desăvârșirea artistică a dialogului: spiritul formei nu vatămă niciodată seriozitatea ideilor și a cugetărilor.
Într-o scrisoare adresată lui M. Dragomirescu, Caragiale vorbește despre „o mică apărare personală” și notează: „De, dragii mei, eu sunt cârpaci bătrân; eu cos de dragul pingelii nu de-al cusăturii. Dacă vă place, îmi pare bine, fiindcă țin la cinstea meșteșugărească(...)”. A proceda altfel înseamnă, în opinia lui Caragiale, a urmări în artă înfloritura și nu durabilitatea.
 „Am văzut mulți oameni fără calități; fără defecte niciunul”, răspunde impăcat nenea Iancu, fiind conștient că e „giuvaergiu” pe când cei care-i întind opera pe masa de disecție, fie și cu scopul nobil de revizuire a valorilor, sunt numai „tinichigii”.
Sub specie aeternitatis și criticul, oricât de mare ar fi e tot un „cârpaci”, dar el trăiește cu „amăgitoarea – nchipuire” că, stăpân pe un maldăr de teorii, poate „dura o casă-n nemurire” (Al. Philippide). (Al. Serpens)

Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 14:38:44 Ora standard a Europei de Est