Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Tarna Mare – un sat din ținutul Tisei Superioare

Ovidiu Dacian Molnar – monografie

Tarna Mare – un sat din ținutul Tisei Superioare

A-ți propune să scrii o monografie înseamnă să fii pregătit pentru „un studiu științific, amplu și aprofundat”, după cum spune dicționarul. Or, în cazul de față, Ovidiu Dacian Molnar și doamna profesor Doina Molnar au fost în măsură să o facă în chip profesionist, unul ca istoric născut pe acele meleaguri, celălalt ca profesor cu vocație, „născut nu făcut”, un apostol, vrednic de admirație pentru neobosita-i căutare a adevărului istoric prin toate sursele posibile.

Pe celălalt coautor (de prin părțile Bihorului) îl cunosc ca un confrate de breaslă, tot profesor, doamna Mariana Popa Bota. Asupra dlui profesor Vasile Conioși Mesteșanu nu ne pronunțăm din simplul motiv că nu-l cunoaștem.
Ovidiu Dacian Molnar (coordonatorul lucrării) este născut în Tarna Mare, dar din 1990 este bucureștean cu acte în regulă. Absolvind istoria și limbile clasice la Universitatea din București,
studiind teologia în cadrul Institutului de Teologie Romano-Catolică din București, dar și ca doctorand în teologia catolică, a avut acces la toate izvoarele care puteau să-l conducă spre un studiu științific în ceea ce privește satul natal – Tarna Mare, un sat din ținutul Tisei Superioare.
Parcurgând selectiv cele peste 300 de pagini ale cărții de căpătâi a Tarnei, m-am crucit de imensitatea datelor istorice inserate, de documentarea de Sisif pe care a făcut-o Ovidiu. Îl cunoșteam de prunc, ca un vlăstar de dascăl cu preocupări de arhivar, un „șoarece de bibliotecă”, gata să devoreze biblioteca deloc modestă a unui profesor de limba și literatura română. L-am urmărit câțiva ani crescând sub aripa ocrotitoare a unei mame iubitoare, dar intransigente, dornică să investească serios în fiul său, iar Ovidiu s-a dovedit a fi o „plastilină” ușor de modelat, cuminte și ascultător, receptiv și dornic de cunoaștere.
Acestea fiind datele problemei, țin să asigur cititorii că nu sunt străin de Tarna Mare și nici de trei dintre cei patru semnatari ai lucrării. Aici mi-am petrecut primii și cei mai frumoși ani în apostolatul didactic, la început de drum. Aici am descălecat, cu voia mea, la absolvirea Institutului Pedagogic.
Când am început să lecturez monografia, cu câteva luni înainte de a mă așeza la masa de scris, am realizat dimensiunea travaliului în făurirea ei, dar cunoscându-i cât de cât pe trei dintre autori, nu m-am îndoit de puterea lor de sacrificiu. Pentru că este un sacrifiu ceea ce au făcut ei, cotrobăind prin arhive, stând de vorbă cu bătrânii locului, documentând ani și ani  și apoi prelucrând imensul material adunat... Doina, de când o știu, a fost preocupată de „săpături arheologice” prin documente și memoriile oamenilor, adunând cu conștiinciozitate și migală fiecare filă îngălbenită, fiecare vorbă de duh scoasă din gura unui bătrân înțelept pe care l-a intervievat. Tot adunând și azi și mâine, s-a trezit cu un munte de date și informații. Atunci a bătut-o gândul să scrie o monografie a satului. Ovidiu fiind la București, i-a „inoculat” microbul. Atât i-a trebuit istoricului să audă ce dorește să înfăptuiască doamna profesor că s-a și apucat să caute în lada cu zestre a istoriei tot ce se putea găsi legat de acest ținut. Și a făcut-o profesionist, din zeci de surse, trecând totul cu rigurozitate prin filtrul gândirii istoricului, complet detașat de sentimentalisme și emoții „patriotarde”. Așa percept eu (cu mintea mea – vorba aceea) nașterea acestei monografii despre care dr. Liviu Marta – directorul Muzeului Județean de Istorie din Satu Mare  - scrie atât de frumos, documentat și profesionist în Prefața cărții.
Și numai parcurgând cuprinsul monografiei, realizezi câte date și informații au fost vehiculate, legate de relief, climă, flora și fauna zonei, atracțiile turistice, toponimie, structura populației, activitățile economice, trecutul ținutului Tisei Superioare, de la vânătorii-culegători, la paleoliticul din Þara Oașului, neoliticul din bazinul TS, la culturile din epoca bronzului, la tracii, celții și dacii, epoca migrațiilor, cetățile din Ugocea, Tarna până la răscoala lui Gheoghe Doja, înfrângerea Ungariei la Mohacs, regiunea Tarna până la invazia poloneză, invazia otomană din 1661, Urbariul Mariei Tereza, începuturile mineritului din Tarna Mare, Revoluția de la 1848 și consecințele sale, Tarna Mare - America comitatului Ugorcea, 18 aprilie 1919 – „Bucurie mare”; „Bine ai venit  România Mare!” Tarna Mare și noua frontieră, Epoca „comunismului național”, perioada de după Revoluția din 1989, oamenii, personalitățile comunei, etnografia, anexele și bibliografia... uriașă!
Felicitându-l pe Ovidiu Dacian Molnar, dar și pe cei trei coautori profesori (Doina Molnar, Vasile Conioși Mesteșanu și Mariana Popa Bota), deopotrivă, pentru lucrarea de căpătâi pe care au realizat-o, voi încheia citând din admirabila Prefață, scrisă de distinsul dr. Liviu Marta.
„În primul rând, comuna Tarna Mare nu este o comună ca oricare! Tarna Mare, Valea Seacă și Bocicăul sunt ultimele localități intrate în România...
O asemenea comună cerea o monografie deosebită, pe care, din fericire, autorii au reușit să o realizeze. Ceea ce surprinde plăcut la monografia Tarnei Mari este că s-a reușit realizarea unui studiu monografic complet, toate capitolele și domeniile lucrării fiind tratate cu mult profesionalism”. (Moise-Ovidiu DAN)

Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 13:41:49 Ora standard a Europei de Est