Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Lansare de carte - „Pasul și ceasul…”

Vineri, la sala multifuncțională din Cetatea Oradea

Lansare de carte - „Pasul și ceasul…”

Primăria Oradea, Editura Duran’s și dr. Dumitru Sim au pus la cale vineri, 9 noiembrie 2007, în Grota Roșie (sala multifuncțională) din Cetatea Oradea, lansarea cărții Pasul și Ceasul. Aspecte ale percepției spațiului și timpului în comunitățile rurale din Crișana secolelor XVIII-XIX.

La lansarea cărții au participat personalități ale culturii locale, universitari și istorici.
Cartea  - "Pasul și Ceasul. Aspecte ale percepției spațiului și timpului în comunitățile rurale din Crișana secolelor XVIII-XIX” - este rezultatul unei munci extinse pe parcursul mai multor ani de pregătire doctorală, constituindu-se de fapt și de drept în prima teză de doctorat susținută la Facultatea de Istorie – Geografie din cadrul Universității Oradea, și a prins contur în forma tipărită în urma adjudecării unui proiect nerambursabil pe domeniul cultură lansat de către Primăria Oradea și câștigat de către autorul cărții.
Cartea se înscrie din punct de vedere ideatic istoriei mentalităților și imaginarului social, antropologiei istorice, aducând cu sine o perspectivă novatoare asupra unor dimensiuni fundamentale ale existenței umane de ieri si de astăzi, Spațiul și Timpul.
 „Cartea propusă de colegul Dumitru Sim materializează editorial prima teză de doctorat în istorie susținută la Universitatea din Oradea.- scrie Barbu Ștegfănescu, în prefața cărții. Ea se circumscrie tematic realităților istorice ale lumii rurale din părțile de vest ale României de astăzi și perioadei de timp de la începuturile modernității românești, în care tensiunea dintre tradiția, conservatorismul, proprii unei societăți preponderent țărănești, și inovațiile propuse de spiritul vremii, de politica de recuperare a Imperiului habsburgic, devine tot mai evidentă. Aparent, o lume previzibilă în reacțiile și raportările sale, societatea țărănească din spațiul vest transilvan devine, în realitate, una amalgamată, în care ancestralul face loc - nu fără rezistență -, unor elemente ale modernității ce se insinuează, cu poticnelile de rigoare, vieții comunităților, fără a afecta decisiv fondul ei tradițional. Este, credem, esența discursului lucrării de față, exemplificat printr-o problematică de antropologie istorică: percepția timpului și spațiului.
O amplă și avizată discuție asupra apariției și evoluției paradigmei Analelor și a rolului pe care istoria mentalităților îl ocupă în cadrul său pune în evidență un autor bine informat și familiarizat cu modul de a privi și a scrie istoria al reprezentanților unei școli ce și-a probat caracterul novator, în măsură să reînnoiască discursul istoric, dar și propria putere de regenerare care a făcut ca previziunile scepticilor, ce-i anunță, de decenii, dispariția, să nu se confirme până astăzi. Trecând în revistă contribuțiile românești în spiritul Noii Istoriografii, autorul constată desincronizările, caracterul periferic al abordărilor înainte de 1989, păstrarea unei poziții de arriere-plan și în ultimul deceniu și jumătate, în ciuda înmulțirii preocupărilor, a accesului la informație și, evident, a profitului incontestabil pe care cunoașterea istorică de la noi l-ar putea avea în multiple planuri. Caută, apoi, și stabilește locul pe care problematica timpului și spațiului ca dimensiune istorică îl ocupă în cadrul curentului amintit, fixează dimensiunea calitativă a celor două modalități „de ipostaziere a existenței umane”, în raport cu punctele de vedere ale altor discipline preocupate, cu precădere de cantitativ, insistând asupra caracterului revoluționar al cunoscutei grile braudeliene, care,  „a pus capăt restituțiilor istorice bazate pe ideea omogenității și linearității  timpului”. Pune corect în evidență nuanțările datorate lui Fernand Braudel și Emmanuel Le Roy Ladurie asupra legăturilor multiple ale omului cu spațiul, precum și beneficiile pe care istoria geografică a știut să le scoată din aplicarea metodelor statistice, din ceea ce Chaunu numea „istoria serială”.
Asemenea istoricilor de la Annales, Dumitru Sim nu privește spațiul doar din perspectivă geografică, insistând cu deosebire asupra  dimensiunii sale sociale. Distinge spațiul privat de cel public, primul definit  „prin prisma subiectivității”, în cadrul său delimitând decupaje după gradul de intimitate pe care-l presupun: casa, privatul lărgit (al vecinătății, privatul comunitar, al „țării”); spațiul public este exemplificat, la nivelul lumii rurale, prin locurile de maximă sociabilitate; analizează componentele spațiale prin prisma dihotomiilor masculin-feminin, real-imaginar…” (scrie Barbu Ștefănescu în prefața cărții)
Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 12:36:34 Ora standard a Europei de Est