Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Manifestare științifică dedicată Zilei Naționale a României

Miercuri, la Universitatea din Oradea

Manifestare științifică dedicată Zilei Naționale a României

„1 Decembrie 1918. Unirea Transilvaniei cu România”.
Sub acest titlu, miercuri, 30 noiembrie 2011, Departamentul de Istorie din cadrul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării, în colaborare cu Departamentul de Relații Internaționale și Studii Europene și Centrul de Studii Imperiale Oradea - Chișinău și în parteneriat cu Muzeul Þării Crișurilor din Oradea, Inspectoratul Școlar Județean Bihor și Asociația „Gheorghe Șincai” a Studenților în Istorie, a organizat manifestarea științifică dedicată Zilei Naționale a României.

Întâlnirea științifică face parte dintre proiectele majore ale departamentului și ale facultății de-a evalua și reevalua momente importante din istoria națională și europeană, ținând cont de direcțiile de cercetare din istoria recentă.
 Momentul istoric aniversar a fost moderat de prof. univ. dr. Ioan HORGA, decanul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării. Dl decan a ținut să-și felicite colegii pentru organizarea manifestării, dorind să sublinieze faptul că o asemenea manifestare e potrivită, exprimând niște convingeri și trăiri pe care orice bun român le poate simți la ceas de sărbătoare națională. Privind cu realism și luciditate, dl decan a punctat două motive pe care le putem invoca în manifestarea noastră ca cetățeni onești  și responsabili: valorile naționale ca o haină de protecție și moneda națională, „leul, chiar dacă este micuț, e al nostru...!”
Prima intervenție a aparținut profesorului universitar Antonio FAUR, care a prezentat comunicarea intitulată „Principiul autodeterminării naționale susținut de președintele american Woodrow Wilson în documentele Unirii din 1918.” Istoricul a evocat personalitatea de excepție a președintelui S.U.A. și impactul celor „14 puncte” - prezentate de acesta în fața Congresului american în ianuarie 1918 - în mediul politic și social din Transilvania anului 1918. Conferențiarul – prin intermediul unor surse documentare precise - a pus un accent justificat pe punctul referitor la „dreptul popoarelor la autodeterminare națională”, dar și pe modul de receptare și de implementare a acestuia în demersurile inițiate de liderii mișcării naționale românești, în vederea împlinirii dezideratului unirii tuturor românilor într-o singură entitate statală liberă și democratică.
A urmat la cuvânt profesorul univ. dr. Mihai DRECIN, care a prezentat auditoriului aspecte inedite și interesante legate de aportul adus de viața bancară românească, de la cumpăna secolelor al XIX-lea și al XX-lea, la înfăptuirea programului politic major al poporului român: constituirea statului național unitar. În comunicarea domniei sale – „Ideea unității naționale în activitatea lumii bancare românești din Transilvania (sfârșitul secolului al XIX-lea - 1918)” - au fost evocate o serie de personalități marcante ale vieții bancare românești din Transilvania, precum Valeriu Bologa, Partenie Cosma și Corneliu Diaconovici, care au acționat energic pentru consolidarea sistemului financiar-bancar românesc, văzut ca și o pârghie eficientă de realizare a coeziunii românilor transilvăneni cu frații lor din Vechiul Regat. Această unitate trebuia să conducă, în cele din urmă, la mult râvnita unire. Pilonul principal care a susținut aceste demersuri a fost Banca „Albina” din Sibiu, prima bancă românească cu capital românesc din Transilvania.
La rândul său, profesorul univ.dr. Ion ZAINEA s-a oprit asupra rolului avut de orădeanul dr. Aurel Lazăr, personalitate emblematică a mișcării naționale românești din Transilvania, în pregătirea și înfăptuirea unirii Transilvaniei cu România. În comunicarea Contribuția lui Aurel Lazăr la realizarea Marii Uniri din 1 Decembrie 1918, au fost prezentate principalele organisme naționale (Consiliul Național Român Central, Consiliul Național Român din Bihor) în care avocatul român a activat energic pentru îndeplinirea acestui scop politic major. De altfel, în locuința omului politic bihorean, la 12 octombrie 1918, s-a redactat „Declarația de Independență a românilor din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș față de Imperiul Austro-Ungar”.
Profesorul Sorin ȘIPOȘ, directorul Departamentului de Istorie, a fost al patrulea conferențiar care s-a adresat auditoriului alcătuit în special din studenți, masteranzi și doctoranzi. În alocuțiunea sa, intitulată „Unirea Transilvaniei cu România în concepția istoricului Silviu Dragomir”, profesorul a prezentat viziunea istoricului medievist despre momentul unirii Transilvaniei cu patria-mamă, acesta participând activ la marele eveniment, fiind unul dintre secretarii Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia. Sorin Șipoș a analizat pertinent, direct pe textul istoric, afirmațiile lui Silviu Dragomir, care la 25 de ani de la evenimentul istoric de la 1 Decembrie 1918, așeza unirea într-un context general european, oprindu-se și asupra împrejurărilor externe favorabile procesului de constituire a statelor naționale din centrul și sud-estul continentului. Marele istoric a analizat cu mult discernământ raporturile stabilite între români și Imperiul habsburgic, devenit Austro-ungar după 1867, ajungând la concluzia că includerea lor în acest conglomerat multietnic a reprezentat un act istoric nefiresc. Locul românilor – după cum reiese din lucrările lui Dragomir – era lângă frații lor de dincolo de Carpați, într-un organism politic unitar și de sine stătător.
„1 Decembrie 1918. Evaluări și reevaluări istoriografice”, a fost comunicarea prezentată de conferențiarul universitar Gabriel MOISA. Acesta a făcut o interesantă incursiune în istoriografia anilor 1919-1990 prezentând modul în care actul de la 1 Decembrie 1918 a fost perceput în scrisul istoric românesc și în societatea civilă. Asemenea altor momente de răscruce din istoria noastră, și evenimentul unirii Transilvaniei cu Vechiul Regat a fost supus diverselor interpretări, în funcție de regimurile și ideologiile politice care s-au perindat în decursul timpului istoric. În primii ani ai comunismului, unirea de la Alba Iulia a fost ocultată de autoritățile politice. Despre unirea românilor s-a discutat timid pe măsură ce s-a trecut la varianta națională a comunismului.
În final, a luat cuvântul lector dr. Dorin DOLCHI, care s-a adresat participanților prin comunicarea intitulată „Repere de definire a intereselor României: între național și european”. Domnia sa  a prezentat discuțiile teoretice privind sintagma interes național și necesitatea ca românii să aibă proiecte clar definite pentru spijinirea și promovarea interesului național pe durată medie și lungă.
Manifestarea a fost o reușită științifică și culturală prin calitatea lucrărilor, elocvența lectorilor și interesul auditorului. Ea este și un pios omagiu adus tuturor acelora care au acționat ca românii din Transilvania și de pretutindeni să trăiască în prezent într-o singură alcătuire politică. (Sorin Șipoș & Ovidiu Dan)
Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 14:09:14 Ora standard a Europei de Est