Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

„Cerul nu-l puteam vedea decât în rarele ieșiri”

Nicolae Balotă – „Lumini în abisul comunist”

„Cerul nu-l puteam vedea decât în rarele ieșiri”

După calupul de lumină și oxigen pe care ni l-a furnizat joi, în Aula Magna a Universității orădene, vineri (4 noiembrie 2011), în sala mare a Primăriei Oradea, Nicolae Balotă avea să ne taie respirația povestind despre anii de detenție.

Cine nu a ajuns încă în temniță să-l asculte pe Nicolae Balotă povestind despre tot ce-a trăit la Pitești și Jilava...
În prezetarea „vieții strașnice” a lui Nicolae Balotă și a importantei sale opere „care stă sub semnul inspirației divine”, am ascultat-o pe dna profesor Carmen (Niță) Andrei, pe care am și citat-o în ceea ce privește viața distinsului eseist, critic, istoric și teoretician literar clujean. „Orice carte a sa este o aventură spirituală”, pentru că „adevărata sa patrie este limba română pe care n-a părăsit-o niciodată”, după cum a ținut să ne asigure tot doamna profesor Carmen Andrei.
„Trăirea personală a fost esențială”
Secolul trecut a fost unul sângeros, după cum în consideră dl Nicolae Balotă. „Secolul XX are acest sinistru privilegiu de a fi fost sângeros. Să ne gândim la cele 20 de milioane de morți și dispăruți în cele două războaie mondiale, 40-50 de milioane de victime ale totalitarismului comunist, plus încă vreo 60-70 de milioane numai în China. Am trăit două mari experiențe ale totalitarismului nazist și comunist. Am reflectat adesea asupra acelor ani, dar nu cu revoltă sau mânie, ci cu mâhnire. O să definesc totul în câteva trăsături, caracteristici, o să vorbesc în pilde și exemple.
Prima caracteristică a experienței mele abisale a fost situația limită, experiența limită din primii ani duri ai regimului lui Gheorghe Gheorghiu Dej, când cu toții am trăit traume, temeri, iar anxietatea ținea de situația limită. A doua caracteristică a fost închiderea. Nu toți au fost închiși, dar destui. Închisoarea mare închidea altele mai mici, închisori în închisoare. A treia caracteristică este cea a coborârii, spre cele de jos, spre Infern. A patra este tenebrul, întunericul. În închisoare șapte ani am văzut lumină continuu, încât jinduiam după întuneric. Chiar și în lumină era ceva din ceea ce înseamnă tenebros. A cincea trăsătură a experienței mele abisale ar fi antisacrul, împotriva sacrului, a valorilor absolute încorporate în capodopere consacrate.
Toate aceste trăsături generale le-am trăit, ele caracterizează experiența mea abisală. Să dau câteva exemple pe linia trăirii experienței abisale. Ce ne-a ținut să supraviețuim? Pentru că mereu auzeai, ți se spunea: „Aici îți vor putrezi oasele!”
„Am văzut atâția murind în jurul meu”
Aveam atât de puternică încredere că voi ieși. În prima mea detenție din Cluj, era în 1948, un început de toamnă. Vedeam oameni opacizând, vopsind ferestrele. În pivnițele acelea, în celule era întuneric beznă. În fiecare celulă erau șase locuri de dormit, câte doi în fiecare pat, iar al 13-lea stătea pe dușumea. Era situația de coborâre în tenebre...” Cel mai groaznic a fost la Pitești – în închisoarea rezervată trădătorilor. În „Abisul luminat”, Nicolae Balotă vorbește despre subpământa din Pitești, un fel de mormânt mare, subteran. Partea luminoasă a detenției a constituit-o părintele Ioan Iovan – călugărul care purta lumina, care lumina în jur în zilele foarte grele. Pe când împlinea 35 de ani, Nicolae Balotă era închis la Pitești. „Sufeream cumplit, o suferință pe care nu puteam să o încredințez. Vedeam cum trec anii mei cei mai buni, fără să fac nimic...” Ne-a povestit în ce condiții inumane trebuiau să trăiască, murdari, mirosind ca niște animale infecte... „Afară mă interesau mai mult cărțile decât oamenii. Acolo m-au interesat mai mult oamenii. M-am străduit să-mi mențin sentimentele umane, blândețea, mila, calmul. Am văzut atâția murind în jurul meu. Erau într-un hal ultim de slăbiciune. A lucra pentru mine însemna a–i învăța pe alții franțuzește, nemțește. Le-am dat câte ceva din spiritul academic. Nu am încetat activitatea și rugăciunea...” La rându-i a fost răsplătit de părintele Ioan Iovan cu bobițe de cuminecătură; acolo nu mai conta religia. Erau de admirat cum își făceau turcii și tătarii din Dobrogea rugăciunea... „înmuindu-și degetul în cănița de tablă...” „Politicii nu erau scoși la lucru. Era un privilegiu să muncești, să vezi cerul. Afară ningea plăcut, dar tu nu știai...” A fost multă lumină în închisoare. Prea multă lumină, dar cerul nu-l puteam vedea decât în rarele ieșiri...” Ovidiu DAN
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Cerul nu-l puteam vedea decât în rarele ieșiri”.
Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 13:47:40 Ora standard a Europei de Est