Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

„Pași prin biografii tărnărene” și „Tarna Mare – un sat din ținutul Tisei Superioare” (monografie)

Dna prof. Doina Molnar ne-a trimis două cărți

„Pași prin biografii tărnărene” și „Tarna Mare – un sat din ținutul Tisei Superioare” (monografie)

Cu cele două cărți („Pași prin biografii tărnărene” și „Tarna Mare – un sat din ținutul Tisei Superioare” (monografie), distinsul profesor de română Doina Molnar, de la Școala din Tarna Mare, a reușit să ne răscolească amintiri dragi „din copilărie”, din cei mai frumoși trei ani din profesia de dascăl, petrecuți la Tarna Mare.

Un sat de baladă, cu oameni minunați și copii magnifici, așa cum l-am perceput și iubit eu la începuturile apostolatului meu într-ale dăscăliei... în acele „locuri binecuvântate de Dumnezeu, cu păduri nesfârșite de gorun și fag, cu dealuri tămâioase ori spirtoase de-a dreptul, cu întinse câmpii căpșunate”, cum frumos scrie Vasile Conioși - Mesteșanu în Prefața cărții „Pași prin biografii tărnărene”.
În acest volum, autorul cărții (doamna profesor Doina Molnar) face „o introspecție asupra oamenilor comunei, cu precădere asupra dascălilor ei de ieri, de azi și de mâine” (ca să-l cităm din nou pe Vasile Conioși – Mesteșanu).
Biografiile încep cu acel „stâlp puternic la grelele hotare”. E vorba de preotul Athanasie Doroș, despre care ne vorbește fiul său, avocat Sever Nicolae Doroș, în dialog cu reporterul (Doina Molnar). Stâlpul și urmașii săi alcătuiesc o adevărată pagină de istorie (locală, dar și națională), cu evenimente, documente și mărturisiri... Reporterul ne dezvăluie apoi o lume rurală mirifică, stând de vorbă cu bătrânii satului (Vasile Batin, Mihai Hanos, Vasile Þipuș, Maria Melnici, Grigore Malanca, Mândruț Mihai Ciorba și Grigore Molnar), întrebându-i de preotul Athanasie Doroș și învățătorul Tomoioagă. Din gura lor aflăm despre „vremurile grele și de jale...”, cum le caracterizează Mândruț Ciorba. Galeria dascălilor se deschide cu seniorii cetății – învățătorii Nicola Constantin (Costică) și Vica Dumitru – „iubiți de întregul sat și de cei mari și de cei mici”. Următorul veteran e Nea Tudorică (înv. Ulici Teodor), pe care l-am cunoscut și eu prin fiica sa, înv. Mariana Suciu, o colegă minunată.
În capitolul „Oameni ai școlii”, mă simt „acasă” pentru că mă reîntâlnesc cu drag cu Mia (Maria) și Vasile Ileașcău, cu familia de matematicieni: Doamna Terezia și dl Tibi Poliac - primul meu director, care mi l-au încredințat pe Fănuț spre a descifra împreună tainele din Cartea de căpătâi a școlarului. Cel de-al cincilea „om al școlii” e profesorul de română (Doina Molnar). Din mărturisirile reporterului aflăm date despre frumoasa-i familie pe care am cunoscut-o și de care m-am legat sufletește, de dl Petrică (un Om minunat pe care îl regretăm cu toții), Ovidiu și Horațiu, Paula și Carmen – o familie binecuvântată de dascăli, cu o mică prințesă școlăriță cu coroniță – Carina.
Ovidiu s-a făcut bucureștean și s-a împlinit profesional, dar și familial, devenind istoricul familiei, dar și Horațiu e fruntaș la el în sat, inginer, dascăl și gospodar neîntrecut. Doamna Doina nu poate fi decât încântată de feciori, nurori și nepoți. Aflată la pensie, se dedică scrisului. Cărțile sale pregătesc și prevestesc monografia – „cartea satului”...
În Valea Seacă s-au stabilit (în 1972) doi profesori tineri, absolvenți de facultate (prof. de biologie și geografie), familia Popa-Bota (Ioan și Norița Ana-Mariana, bihoreni de-ai noștri), care au prins rădăcini în Valea Seacă. Galeria continuă cu Viorica Vraja, dăscăliță din sat care a format opt generații, cu profesoara de istorie, doamna Aneta Cionca și familia Soos.
Monica Molnar (copilul total) a ajuns primar!
În capitolul „Tinerețe – Speranțe”, tresărim la vederea unor imagini cunoscute și citind cu drag despre Monica Molnar (căsătorită Sobius)  copilul total al clasei mele. În prima mea clasă, am avut copii deosebiți, frumoși, cuminți și iubitori, cu părinți pe măsură, preocupați de creșterea și educarea lor. Parcă îi văd și acum, în băncile din care le vedeam doar căpușoarele, străjuite de câte două luminițe care erau mereu aprinse și strălucitoare: Monica, Fănuț, Eugen, Marcel, Mariana, Rodica (3), Maria (2), Valerica, Hajnal, Ana (Conioși) și Anișoara (Hanos), Vasile (2), Ioan, Sanda, Angela, Nelu...
Dintre toți, Monica parcă îmi dădea cel mai mult de lucru. Bună la toate, cu un auz muzical absolut, cu predispoziții native polivalente, de o cumințenie și o seriozitate de neimaginat, Monica sorbea totul dintr-o înghițitură, era o bandă magnetică ce înregistra totul cu fidelitate. La matematică, trebuia să am pregătite fișe de lucru pentru că avea un ritm fantastic de rezolvare!
Copilul total de atunci s-a împlinit frumos, ajungând profesor în sat, iar de câțiva ani se află în fruntea comunei, în scaunul de primar!
Monica dragă, mă bucur să aud că ești cel dintâi gospodar al comunei Tarna Mare! Felicitări! Sunt convins că ești omul potrivit la locul potrivit! Când vin la Tarna, m-aș bucura să am ocazia să dau mâna cu doamna primar!
Doamna Doina, iertare, dar „filmul” se întrerupe aici!
Felicitări pentru carte!
(Moise-Ovidiu DAN)

Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 14:16:15 Ora standard a Europei de Est