Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
18 septembrie 2024

2.000 de lei pentru elevii cu media 10 la Evaluarea Națională 2024 și 5.000 de lei pentru cei cu medii maxime la BAC 2024 – proiect adoptat de Guvern / Sumele sunt aceleași din 2022

Proiectul care prevede ca elevii care au obținut media 10 la Evaluarea Națională 2024 să primească 2.000 de lei, iar cei cu medii maxime la examenul național de Bacalaureat 2024 – 5.000 de lei, este pe ordinea de zi în Guvern.
Este vorba despre proiectul de hotărâre privind acordarea de stimulente financiare absolvenților care au obținut media 10 la Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a, sesiunea 2024 și la examenul național de Bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2024.
Proiectul de Hotărâre de Guvern (HG) a fost adoptat în ședința de Guvern, miercuri, a anunțat ministra Educației, Ligia Deca, pe pagina sa de Facebook.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...


2 septembrie 2024

Toți inspectorii școlari generali din țară, convocați la Poiana Brașov de ministra Ligia Deca, la trei zile de consfătuiri, pe 4-6 septembrie – surse

Toți inspectorii școlari generali (ISG) din inspectoratele școlare sunt convocați pentru trei zile de consfătuiri la Poiana Brașov de ministra Ligia Deca, potrivit surselor Edupedu.ro.
Șefii inspectoratelor școlare județene (ISJ) și din Municipiul București (ISMB), numiți politic după Pixiada din luna august – despre care a scris aici pe larg Edupedu.ro, vor merge la Poiana Brașov pe 4-6 septembrie.


Mai mulți secretari de stat din Ministerul Educației și ministra Ligia Deca se vor întâlni cu inspectorii școlari generali în format fizic, mai arată sursele citate.

Potrivit surselor noastre, consfătuirile de 3 zile vor avea loc la Hotel Șoimul din Poiana Brașov.


Pentru inspectorii școlari generali adjuncți, întâlnirile cu oficiali din Ministerul Educației se vor organiza online, de pe 3 până după 20 septembrie, după graficul transmis în inspectoratele școlare.

Deca nu a mai organizat până acum astfel de întâlniri cu inspectorii școlari generali care să dureze mai mult de o zi.

Ligia Deca a mai organizat o conferință cu inspectorii școlari generali în format fizic și în anul școlar trecut, la București, în octombrie 2023.

Atunci, erau pe ordinea de zi bursele școlare, transportul elevilor, digitalizarea evaluărilor naționale și organizarea noilor direcții județene de învățământ preuniversitar (DJIP).
Edupedu.ro a scris la mijlocul lunii august că începe Pixiada, sezonul numirilor din pix ale inspectorilor și directorilor de școli: peste 2.500 de persoane au fost puse de politicieni sau reconfirmate în conducerile școlilor și ISJ-urilor.

Recent, Ligia Deca l-a schimbat din pix pe inspectorul școlar general PNL Cătălin Canciu cu Cici Bolovan, tot de la PNL, președinta organizației județene de femei a partidului.

Politizarea educației, la loc comanda. Ligia Deca a cedat presiunii partidelor și a șters de pe lista incompatibilităților pentru directorii și inspectorii școlari funcțiile de consilieri locali sau județeni, în proiectul legii învățământului preuniversitar
Concursul pentru șefia inspectoratelor școlare, profund politizate, nu se organizează nici în acest an. Ligia Deca: “Eu îmi doresc profesionalizarea managementului la nivelul inspectoratelor”, dar după adoptarea legilor
Consfătuirile naționale pe discipline școlare au loc online, în perioada 1-30 septembrie, potrivit unei adrese a Ministerului Educației...

Ce nu ne spun manualele

Meritã lecturat!

Ce nu ne spun manualele

De ce nu-ºi spãlau farfuriile stramoºii noºtri, de ce se credea cã roºiile sunt otrãvitoare, de unde vine expresia "It's raining cats and dogs" ("Plouã cu pisici ºi câini") sau "Salvaþi de clopoþel", de unde vine obiceiul priveghiului, de câte ori se spãlau oamenii în Evul mediu?

Rãspunsurile le veþi gãsi lecturând rândurile urmãtoare.
Igiena... Data viitoare când vã spãlaþi pe mâini ºi apa e un pic mai rece decât v-aþi dori, comparaþi situaþia cu modul în care se spãlau englezii prin anul 1500. Nunþile aveau loc în general în luna iunie, pentru cã singura baie din an se facea în luna mai ºi în prima lunã a verii, viitorii soþi încã miroseau acceptabil. Oricum, corpul era deja îmbibat de "miresmele" transpiraþiei ºi ca sã mascheze cât de cât mirosul neplãcut, miresele purtau în braþe un buchet de flori (de aici a rãmas obiceiul buchetului purtat de mireasã!) ; "cada" era, de fapt, un butoi mare, plin cu apã caldã. Stãpânul casei avea privilegiul de a se îmbãia primul, în apa curatã. În aceeaºi apã urmau la spãlat, rând pe rând, fiii ºi restul persoanelor de sex masculin din familie. Apoi venea rândul femeilor ºi, la sfârºit, al copiilor, în ordinea descrescãtoare a vârstelor. În final, apa era atât de murdarã, încât puteai pierde un bebeluº prin ea. De atunci dateazã la britanici vorba: "Nu arunca pruncul odatã cu apa în care te-ai spãlat". Regina Elisabeta I a Angliei a rãmas celebrã ºi prin urmãtoarea declaraþie, fãcutã cu mândrie: "Fie cã e nevoie sau nu, eu o datã la trei luni mã spãl !"
"Plouã cu pisici ºi câini"... Casele erau acoperite cu snopi de paie sau coceni, fãrã scânduri dedesubt. Acoperiºul casei era singurul loc în care animalele se puteau adaposti de frig. Drept pentru care câinii, pisicile si alte vietãþi mai mici (soareci, gândaci etc.) se cuibãreau în paiele care acopereau casa. Când ploua, paiele deveneau alunecoase ºi animalele cadeau uneori direct peste oameni. În acea perioadã a apãrut zicala: "Plouã cu pisici ºi câini". Adapostirea animalelor în acoperiº a fost ºi motivul pentru care s-a inventat baldachinul. Insecte sau diverse materii fecale puteau murdãri aºternutul la orice orã. Cineva a avut geniala idee de a întinde deasupra patului un cearºaf, pentru protecþie...
Pragul... Bogãtaºii îºi fãceau podeaua casei din dale de piatrã, care deveneau alunecoase pe vreme umedã. Pentru mãrirea aderenþei în timpul mersului, se presãra prin casã pleavã. Reîmprospatate succesiv, straturile de pleavã amestecatã cu apã atingeau uneori grosimi apreciabile. La deschiderea uºii de la intrare, exista pericolul ca amestecul de pleavã cu apã sã curgã afara din casã. Problema a fost rezolvatã prin inventarea pragului… 
Roºiile sunt otrãvitoare... Pe vremea aceea, în fiecare bucãtãrie exista un cazan metalic mare, atârnat deasupra focului, pentru gãtit. Carnea era destul de rarã, aºa cã oamenii mâncau mai mult fierturã de legume. În zeama ce ramânea de seara, se adãugau a doua zi apa ºi legumele ºi tot aºa. Astfel, o parte din mâncare ajungea sã fie veche de sãptãmâni. Cei mai înstãriþi mâncau din vase realizate dintr-un aliaj care conþinea ºi plumb, pentru cã acesta putea fi prelucrat mai uºor. Alimentele acide dizolvau plumbul, care ajungea în organism ºi provoca otrãvirea sau chiar moartea. Din aceastã cauzã, roºiile au fost considerate în urmãtorii 350 de ani ca fiind otrãvitoare. 
 Farfurii din coajã de pâine... Sãracii mâncau din niºte bucãþi de lemn scobite, care þineau loc de farfurii. Vasele se mai faceau ºi din pâine foarte veche, din care se scotea miezul ºi care rezistau câteva mese bune. Ambele variante de "farfurii" nu erau spãlate niciodatã dupã folosire. Pâinea se împãrþea între membrii familiei, în funcþie de statutul fiecãruia. Cei care munceau cãpãtau coaja inferioarã, din partea de jos a pâinii, restul familiei - partea din mijloc, mai mult miez, iar oaspeþii primeau coaja superioarã.
Priveghiul... Pentru bãut rachiu sau whisky erau folosite ceºti din plumb. Combinaþia alcool-plumb fiind atât de toxicã încât îi scotea pe mulþi din uz pentru câteva zile. Chefliii gãsiþi întinºi pe marginea drumului erau consideraþi morþi ºi pregãtiþi pentru înmormântare. Înainte însã de a fi îngropaþi li se mai dãdea o ºansã - erau aºezaþi pe masa din bucãtãrie timp de câteva zile. Aºteptând ca "mortul" sã-ºi revinã - ceea ce se întâmpla de multe ori - rudele ºi prietenii mâncau ºi beau în jurul mesei. Aºa a apãrut obiceiul priveghiului.
Salvat de clopoþel... Cei care din greºealã erau îngropaþi de vii erau salvaþi de un clopoþel. Teritoriul Angliei este locuit de mulþi, mulþi ani, aºa cã, la începutul secolului al XVI-lea, a început sã fie crizã de locuri de veci. Soluþia a fost scoaterea sicrielor mai vechi, depunerea osemintelor în niºte depozite ºi refolosirea spaþiului pentru un mort "proaspãt". La deschiderea vechilor sicrie s-a constatat cã unul din 25 era zgâriat de unghii pe interior. Dându-ºi seama ca unii semeni de-ai lor au fost îngropaþi de vii, englezii au inventat un mecanism de salvare a celor îngropaþi de vii. De mâna "mortului" era legatã o sfoarã, care, printr-o gaura în sicriu, era legatã la un clopoþel, montat langã mormânt. Patrulele din cimitir supravegheau clopoþeii. De aici vine vorba "saved by the bell" ("salvat de clopoþel").
Lia & Vio
Trimite email
vineri, 1 noiembrie 2024, 02:29:09 Ora standard a Europei de Est