Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Să scriem corect! (I)

Rubrica

Să scriem corect! (I)

Deschidem astăzi cu bucurie o rubrică intitulată „Să scriem corect !
Îndemnul ni-l adresează distinsul conf. univ. dr. Dumitru Draica, de la Facultatea de Litere a Universității din Oradea.

Pe 8 februarie 2011, Domnia sa a lansat la C.C.D. Bihor două cărți: „Contribuții la istoria ortografiei românești” și „Despre scrierea limbii române”.
De-acum, vom fi onorați să-l avem și în paginile revistei noastre, cu lucruri cât se poate de pertinente, ce țin de ABC-ul și alfabetul scrierii corecte în limba română!
Moto: „Limba este tezaurul cel mai prețios pe care îl moștenesc copiii de la părinți, depozitul cel mai sacru lăsat de generațiile trecute și care merită de a fi păstrat cu sfințenie de generațiile care îl primesc…!” (V. Alecsandri)
Pentru ca o limbă să-și poată îndeplini, în cele mai bune condiții, principala ei funcție, aceea de mijloc de comunicare între membrii unei societăți, este nevoie ca aceștia, în marea lor majoritate, să-și însușească și să se conformeze unor norme, privitoare la scrierea și pronunțarea corectă a limbii noastre, să-și perfecționeze întruna propriile mijloace de exprimare. Toți vorbitorii de limba română, toți cei care îndrăgesc această limbă, cei care scriu și vorbesc românește au datoria de a cunoaște cât mai exact normele fonetico-fonologice, morfo-sintactice și lexicale ale limbii, pentru a asigura corectitudine și fluență comunicării cotidiene orale și scrise, pentru a nu-i pune în situații stânjenitoare pe interlocutori și chiar pe ei înșiși.
Normele gramaticale ale limbii române actuale sunt un element esențial în ceea ce privește exprimarea corectă, structura gramaticală a unei limbi presupune organizarea și funcționarea ei cât mai exact, iar cunoașterea, înțelegerea și aplicarea ei, în orice împrejurare, contribuie la transmiterea și receptarea corectă a unui mesaj. Însușirea acestor norme ale limbii române contemporane prezintă semnificații multiple și o complexă utilitate, fără ajutorul limbii nu ar fi posibile înțelegerea și însușirea a tot ceea ce a produs mai valoros societatea umană, de-a lungul secolelor, deopotrivă pentru noi, cei de azi, și pentru generațiile viitoare. Limba noastră, limba română, trebuie să rămână o limbă unică, o limbă a tuturor vorbitorilor care gândesc, simt și vorbesc românește, trebuie să îmbogățim și să perfecționăm continuu această limbă, pentru a ne ajuta să ne exprimăm cât mai diversificat gândurile, ideile sentimentele.        
De aceea, am considerat necesar, ca profesor de limba română, să aducem în atenția cititorilor, o serie de aspecte corecte privitoare la folosirea în comunicare a limbii române, pe care să le folosim în exprimarea orală și scrisă, evitând astfel unele greșeli, care, din nefericire, abundă în ziarele și revistele noastre, la radio și televiziune.
Abaterile de la regulile limbii române sunt prezente în egală măsură, aproape, în exprimarea unor vorbitori instruiți sau mai puțin instruiți, indiferent de vârstă, sex, ocupație, mediu social…
Facem mențiunea că exemplele prezentate de noi sunt conforme cu noul DOOM 2 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române), Ediția a II-a revăzută și adăugită, București, Univers Enciclopedic, 2005, lucrare elaborată în cadrul Institutului de Lingvistică “Iogu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române, și despre care Eugen Simion afirma, în Cuvânt-înainte, că este “o lucrare… necesară, așteptată de marele public… o lucrare de interes național care… va fi utilizată de aici înainte (începând cu anul școlar și universitar 2006 – s.n.) ca unica sursă pentru aplicarea corectă a normelor academice în domeniul ortografiei limbii române”.
În intervenția noastră din acest număr vom începe să prezentăm, într-o ordine alfabetică, formele corecte ale unor cuvinte românești, precizate în DOOM 2:
Litera A – abțibild, acont – aconto, acum – acuma, adesea, adineaori – adineauri, aerodinamic, afrodiziac,  aici, aisberg, alături – alăturea, alică – alice, (pe) alocuri, altminteri, alviță, anafură, angină, angro, aoleu – auleu – aoleo,  apropo – apropou, astmă, așijderea – așijderi, atât – atâta, atotcuprinzător, atunci – atuncea, autovehicul…;
B – baba – oarba, basorelief,   becisnic – bicisnic, beneficiu, beregată, beretă, bezmetic, blacheu, blocnotes, boiler, a se bosumfla, boxer, bulgăr – bulgăre, bulină, bloc – turn, bodyguard…;
C – cafeină – cofeină, capot, carafă, căpșune – căpșuni (fructe), cârnat, cearceaf – cearșaf, cetățeană – cetățeancă, chebap,  chermeză, chimono – chimonou, chintal, chitară, chiuvetă, cireșe – cireși (fructe), citronadă,  claun – clovn, knockout, cocteil – cocktail, container, corigent – corijent, coropișniță, corvadă – corvoadă,  crenvurst, cucon – cocon, cvartal, cvartet, colind – colindă, computer…;
D – dacoromân,  daco-roman, damigeană, dancing, darmite – darămite, demâncare (substantiv), desagă, deseară – diseară, de sine stătător,  despături, dispera, dicție – dicțiune, dissident, dizenterie, a se dumiri – a se dumeri,  decafeinizare – decofeinizare, delco – delcou, duraluminiu, du-te-vino…;
E – ecvestru, elicopter, eroi-comic, escadrilă, eschimos, escroc,  eteroclit, ethno-rock, excela, excavator…;
F – factotum, făraș, fărădelege, filfizon, filigran, firfiric,  filosof – filozof, filosofie – filozofie,  fisă (telefon), fișă (de hârtie), flăcăuan, foarfecă, a frecționa – a fricționa…;
G – galanton, gasteropod, gazbeton, genuflexiune, germen – germene, get-beget, ghimbir – ghimber, ghips, ghivent, giuvaier, glaspapir, glosă…;
H – hachițe, haihui, hamsie, harcea-parcea,   harpă, harpie, hochei, hodoronc-tronc, Cristos – Hristos…;
I -     iaca – iacă, iar – iară,   ici-colo, iesle, imbold,  incarna – încarna, influență, inopinat, irupe, izlaz, izoglosă…;
Î – înainte-mergător, încalte – încaltea, înconjur,  încorpora – incorpora, încurcă-lume, îndemânatic, îngrășământ, într-adevăr, într-adins, întredescide, între timp, în zadar…;
J -  jardinieră,  jazzband, jazz-rock, jiclor, jimblă, jiu-jitsu, jneapăn,  judokan, jurisconsult, juxtaliniară…;
K – kaki, ketchup, kilocalorie, kilowatt-oră, kitsch…;
L -  laitmotiv,  lăcaș – locaș, lăscaie – lețcaie, liber-arbitru, lider, lied,  lingoare – lângoare, lebăr – lebărvurst, lezmaiestate – lezmajestate, lăcrimioară (diminutiv - lacrimă), lefșoară – lefușoară, locșor - locușor, locvace, luare-aminte, lubrifiant,   luminiscență – luminescență, lunea,  lup de mare (marinar), lup-de-mare (focă)…;
M – macat, magazioner, maiou, management, maseuză, a măcăi – a măcăni, măceașă, mănăstire – mânăstire, mărgea – mărgică, mânătarcă, microcosmos, micșunea – micșunică, mielușea – mielușică, minciunea – minciunică,  mișmaș, molitvă – moliftă,    muschetar – mușchetar,  mutește…;
N -    năprasnic, nebunatic, neîndemânatic, nerod, nicăieri – nicăierea, nimeni – nimenea,  nimic – nimica, nitam-nisam,  nivel (înălțime, stadiu),  nivelă (instrument), non-stop, noptatic,  nu-mă-uita…;
O -  obroc – oboroc, ofsaid,  online – on-line, oprobriu, oranjadă, oreion…;
P – pahiderm, paradiziac, pardesiu, parizer, patvagon, pătlagină, pătlăgea – pătlăgică, pântec – pântece, pecingine, pelerină, percheziție – perchiziție, pergamut, pernă, pick-up,  pieptăn – pieptene, pioneză – piuneză, placardă,  pocher – poker, pârg – pârgă, pepsi-cola, picățea – picățică, piure, plaivaz, playboy, portchei, preabun, premisă, prenadez, prespapier, pricopseală – procopseală, proră – provă, pulover, purice, pururi – pururea…;
Q – quaestor, quasar, quiproquo, quattrocento…; 
R - radiotransmisie – radiotransmisiune, răufăcător, răzmeriță, rea-credință,  recordmen – recordmenă, relaș, repaus, ridicol, ridiche,   rom – rrom, rozmarin,  rugbi – rugby, racket, ralanti, rămurea – rămurică, răsătură – răzătură, rău-platnic, rendez-vous,  rummy…;
S – sanda, sarma, sandvici – sendviș, schi, schimnic – schivnic, scurtcircuit, seif, smarald, spicher, spițerie, sportsmen, spray, sprint, start,  stas, strangula, stewardesă, sticks, sui-generis,  surcea – surcică, surdomut, sus-citat…;
Ș – șezlong, șinșila – cincila, șiștar, șliboviță, ștampilă, ștangă, ștanță, ștecăr, ștergător – ștergătoare (cârpe)…;
T - tabacheră, tabagic, talmeș-balmeș, tăiței – tăieței, tedeum, topogan – tobogan, toporiște – toporâște, totdeauna – întotdeauna, tumoare – tumoră, turturea - turturică,   tutti-frutti, tutore…;
Þ –  țârcovnic, țigară – țigaretă, țumburușe – țumburușuri, țurțur…;
U – ucigă-l-toaca,  ulcea – ulcică, upercut, urcior…;
V – vacs, vacuum, vagabond, vagon-cisternă, valvârtej, vasomotor, vasăzică, vâlcea – vâlcică, văleu – văleleu, viceversa, viorea –viorică, vilbrochen, vino-ncoa – vino-ncoace, vițea – vițică,  viță-de-vie, vizavi, vodcă – votcă, voie bună,  voluptuous, vorbă-lungă…;
W -  waterpolo, week-end, walkman, western, whisky…;
X – xenofob, xenon,  xeres (soi de vin), xerox, xilofon, xilogravură …;
Y –  yală, yancheu, yard,  yemenit, yen, yoga, yoghin, yuan…;
Z - zalhana, zănatic, zbârli – zburli, zbâr – zbârr, zdranc – zdrang,  zgârie-brânză, zigzag, zi-muncă, zor-nevoie, zvâr – zvârr…

Trimite email
sâmbătă, 21 decembrie 2024, 14:12:45 Ora standard a Europei de Est