Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 februarie 2025

Pregătire gratuită pentru Bacalaureat 2025 la toate disciplinele și platformă cu materiale și resurse didactice pentru elevii din toată țara, oferite de Universitatea de Vest din Timișoara, UVT. Prima sesiune are loc sâmbătă, 1 martie
Universitatea de Vest din Timișoara, UVT, începe sâmbătă, 1 martie, ediția din acest an a programului de pregătire pentru examenul de Bacalaureat 2025, la toate cele 14 discipline, pentru elevii din întreaga țară. Sesiunile se vor desfășura săptămânal, sâmbăta, în format online, până în data de 7 iunie 2025 și participarea este gratuită.
Exemple de materiale oferite pe platforma bac.uvt.ro:
Pregătire pentru Bacalaureat 2025. Scrierea cu unu, cu doi sau cu trei de „i” / Explicații pentru elevii de liceu, oferite de Universitatea de Vest din Timișoara
Textul argumentativ pentru Bacalaureat 2025. Structură, conectori – explicații și model de rezolvare pentru elevii de liceu, oferite de Universitatea de Vest din Timișoara
Sesiunile de pregătire se organizează pentru toate cele 14 discipline pentru care elevii urmează să susțină probe scrise:
Disciplina aferentă probei 1: limba și literatura română;
Disciplinele aferente probei 2: matematică nivel M1 și M2, istorie;
Disciplinele aferente probei 3: biologie, chimie, economie, filosofie, fizică, geografie, informatică, logică, argumentare și comunicare, psihologie și sociologie.
Înscrierea pentru participarea la programul de pregătire se realizează prin completarea ACESTUI FORMULAR și este gratuită, iar detaliile complete sunt disponibile aici: https://bac.uvt.ro/
Informații și orar
Orarul modulelor de pregătire, pentru fiecare zi de sâmbătă din perioada 01.03 – 07.06.2025, este următorul, fiind stabilit în așa fel încât să permită elevilor participarea la programul de pregătire pentru toate disciplinele la care urmează să susțină proba scrisă în cadrul examenului de bacalaureat:
9.00 – 10.30 – Limba și literatura română;
10.45 – 12.15 – Matematică (nivel M1 și M2) și Istorie;
12.30 – 14.00 – Biologie, Chimie, Economie, Filosofie, Fizică, Geografie, Informatică, Logică, argumentare și comunicare, Psihologie, Sociologie.
De asemenea, pe platforma bac.uvt.ro elevii din întreaga țară și pot găsi, pe lângă informații despre programul de pregătire pentru examenul de bacalaureat organizat de UVT la toate disciplinele și celelalte oportunități din cadrul programului UVT pentru elevi, și materiale didactice suport realizate de cadre didactice din cadrul UVT cu conținuturile teoretice pentru fiecare disciplină de la examenul de bacalaureat și instrumente de testare, precum și lecții video (deocamdată doar pentru disciplina Limba și literatura română).
Programul de pregătire pentru examenul de bacalaureat organizat de Universitatea de Vest din Timișoara face parte din amplul program de sprijin intitulat UVT pentru elevi, care cuprinde, totodată, concursuri dedicate elevilor, webinare de dezvoltare personală, consiliere individuală în carieră și școala de vară West Summer University (WSU).
Infomații suplimentare:
Seria de webinare de dezvoltare personală dedicate elevilor, susținute de echipa Serviciului de Consiliere și Sprijin pentru Studenți (SCSS) din UVT va începe pe data de 12 martie 2025 cu webinarul Secretul unei vieți împlinite, urmând ca timp de 9 săptămâni, în fiecare miercuri, de la ora 15.00, să fie abordată o nouă tematică, până la momentul ulterior susținerii examenul de bacalaureat când programul se încheie cu al 2-lea webinar despre alegerea programului de studii potrivit.

Înscrierea pentru participarea la webinarele de dezvoltare personală se realizează prin completarea formularului, iar detaliile complete sunt disponibile pe site-ul universității.

UVT, prin facultățile componente, a pregătit și un număr de 26 de concursuri pentru elevi, din 16 domenii de studii, o parte dintre acestea oferind condiții speciale în procesul de admitere la UVT elevilor care obțin distincții. Regulamentele de organizare și desfășurare a concursurilor, dar și alte detalii, sunt disponibile pe site-ul universității.

Consilierea în carieră
Serviciul de de Consiliere și Sprijin pentru Studenți (SCSS) al UVT pune la dispoziția elevilor care au nevoie de suport pentru alegerea traseului educațional și profesional și sesiuni individuale de consiliere în carieră, pentru care aceștia se pot programa prin completarea formularului. O altă resursă de care elevii pot beneficia, în scopul unei mai bune orientări spre un anumit traseu educațional și profesional, este platforma YTM, un instrument de testare psiho-vocațională dezvoltat de Universitatea de Vest din Timișoara. Mai multe detalii despre serviciile de consiliere în carieră și despre platforma YTM sunt disponibile pe site-ul universității.

„Despre scrierea limbii române”

Marți, la CCD, Dumitru Draica ne-a vorbit

„Despre scrierea limbii române”

„Ceea ce-l pasionează pe Dumitru Draica pe mine mă irită”, declara, marți (8 februarie 2011), distinsul profesor de limba română Corneliu Crăciun, în deschiderea manifestării culturale găzduite de C.C.D. – lansarea a două cărți ale conf. univ. dr. Dumitru Draica: „Contribuții la istoria ortografiei românești” și „Despre scrierea limbii române”.

Aceste două cărți vin după alte și alte lucrări de specialitate scrise de profesorul de limba română de la Universitatea din Oradea (câte două cărți scrise în 2002, 2003, 2004, 2006 și una în 2005): „Limba română. Ora de gramatică”, 2002; „Limba română. Culegere de exerciții”, 2002; „Introducere în lingvistică”, 2003; „Controverse actuale în ortografia românească” (în colaborare cu V. Draica), 2003; „Limba română contemporană”, 2004; „Statutul lingvistic al graiurilor românești din stânga Prutului”, 2004; „Lingvistica generală”, 2005; „Norme ortografice actuale. Aplicații practice”, 2006; „Ortografia românească. Trecut și prezent”, 2006.
În cei 30 de ani de apostolat, din care 20 de profesor la catedra de română a Universității din Oradea, dl profesor Dumitru Draica a văzut și a auzit multe, a experimentat și a lăsat moștenire aceste lucrări, pe lângă miile de ore de limbă română pe care le-a ținut studenților săi.
„Dumitru Draica a ales Ortografia, o chestiune foarte serioasă. Să te ții de ortografie este expresia unui efort și o încercare de a descoperi elemente detectabile în timp..., aprecia dl profesor Corneliu Crăciun. Puțină lume se angajează să facă istoria ortografiei!”
„Mă găsesc pe muchie de cuțit. Nu mai știu cum să scriu!”
De ce este iritat dl profesor Corneliu Crăciun? De faptul că în ortografie intervin prea multe și prea dese modificări, de nu mai apuci să ții pasul cu ele, de faptul că acolo sus, unde se scriu și se dau „decretele” de felul în care avem voie să vorbim și să scriem corect românește, lucrurile serioase sunt date pe seama tehnicienilor, or, nu este de acord, pentru că „asemenea chestiuni serioase (de a aduce noi reglementări) nu trebuie date pe mâna tehnicienilor; sunt chestiuni care nu se lucrează în laborator, ci pe teren. Normele de ortografie nu trebuie discutate în cercul restrâns al cercetătorilor de la institutele de lingvistică. Cu alte cuvinte, ortografia a fost dată pe mâna căruia nu trebuia... Pentru mine, ortografia limbii române a devenit ceva suspect. Vorbesc ca orice om de naționalitate română, nu ca profesor de română. Vreau ca instituțiile să fie serioase. Lipsa de rigoare nu duce nicăieri. Nu sunt de acord că se poate și așa și așa. Merge și așa. Acest principiu ne face foarte mult rău. De aceea sunt iritat! Mă găsesc pe muchie de cuțit. Nu mai știu cum să scriu. Merge și așa...”
„Interesul profesional trebuia să primeze!”
Cu siguranță că și autorul a fost iritat ca și domnul inspector școlar de specialitate, Radu Mazilescu, văzând că în sală erau doi-trei profesori de română... din cei vreo șase-șapte... „spectatori”. Autorul cărții „Contribuții la istoria ortografiei românești”, dl Dumitru Draica, și-a motivat demersul scriitoricesc, felul în care a organizat materialul în cele trei secole de incursiune, cu repere precise, pe regiuni geografice, până la punctul terminus, la cea de-a doua apariție a DOOM-ului; Școala Ardeleană și impunerea alfabetului latin, lingvistica bănățeană, școala critică moldovenească; nu au fost ocolite nici ziarele, gazetele, publicațiile vremii. „Secolul XIX l-am încheiat cu Titu Maiorescu și Junimea, cu impunerea principiului fonetic...”. Vine apoi secolul XX, perioadă în care este urmărită atent activitatea Academiei Române și apariția îndreptarelor, iar în sec. XXI, a DOOM-ului, ediția a II-a, din 2005. „M-am oprit la acesta pentru că ne avertizase cum că normele lui devin obligatorii din anul școlar 2006-2007, deși și acest DOOM ridică destule probleme”. În același spirit, al însușirii scrierii corecte, am scris broșura „Despre scrierea limbii române” în care am prins cam 3.000 de cuvinte”, ține să precizeze dl profesor Dumitru Draica. Materialul respectiv este structurat în patru secvențe (secțiuni): 1.Formele corecte ale unor cuvinte în limba română 2.Formele corecte de plural ale unor cuvinte românești 3.Despărțirea corectă în silabe 4.Cuvinte accentuate corect în limba română.
Formele corecte ale unor cuvinte prevăzute de DOOM 2 sunt puse în balanță, în paralel, în comparație cu formele corecte de până acum ale acelorași cuvinte prevăzute în DOOM 1 și în ÎOOP 5.
În finalul lucrării sunt inserate 50 de exerciții de dictare.
„Și eu trăiesc o stare de iritare”
 „Și eu trăiesc o stare de iritare, văzând că doar doi profesori de limba română sunt prezenți. Eu am făcut invitație tuturor profesorilor din gimnaziu. Interesul profesional trebuia să primeze... Mă irită apoi faptul că trebuie să veghez la respectarea normelor DOOM-ului ediția a doua..., ține să sublinieze inspectorul școlar de specialitate, prof. Radu Mazilescu.
Asistăm la o realitate tristă: prea multe modificări, dar nu în sensul rigorii. E total neavenit să scrii și așa și așa”.
Distinsul meu profesor de matematică Boris Belicciu, prezent la manifestare, avea să intervină fiind vorba de o logică a limbii române și o logică în abordarea problemelor, arătând că înainte de toate „ar trebui să privim ca români predarea limbii române, iar problema cu uzul (ceea ce stabilește uzul – n.n.) ar fi poate o treabă bună (cumsecade). Apropo de logică, aș recomanda tuturor cartea lui Grigore Moisil – „Certitudini și incertitudini”.
Vom concluziona, citându-l pe autorul celor două cărți lansate, marți, la Casa Corpului Didactic: „În general, regulile ortografice ale unei limbi depind de sistemul ei fonetic, de structura morfologică și de etimologie, de aceea ortografia unei limbi se bazează pe mai multe principii ortografice, este și cazul limbii române, care nu are la bază doar un singur principiu, ci mai multe. La elaborarea normelor ortografice ale limbii noastre stau, în primul rând, principiul fonetico-fonologic, apoi principiul morfologic și cel silabic.
Ortografia limbii române este o ortografie fonetică, mai exact fonologică sau fonematică, redând fonemele corespunzătoare sunetelor, lăsând deoparte variantele regionale”. (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Despre scrierea limbii române”.

Trimite email
joi, 3 aprilie 2025, 05:37:18 Ora de vară a Europei de Est