Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Criticul - „un mijlocitor cinstit”

Controverse

Criticul - „un mijlocitor cinstit”

Am fost îndemnați de Morice Blanchot a vedea în critic „un mijlocitor cinstit”, iar de Bernard Pingaud a-l socoti un cititor nu prea mult diferit de masa publicului, însă „un cititor de avangardă” la care apelăm ori de câte ori dorim să surprindem mișcarea profundă a unei opere, căci el posedă acea „experiență a posibilului”, locul comun unde un autor întâlnește mulțimea cititorilor săi.

Ne-am amintit cele de mai sus citind articolul domnului Ion Simuț „Critici cu umor, critici fără umor” (R. l. nr. 46) care elogiază demersul critic al autorului „Istoriei literaturii române contemporane”, între altele și pentru că acesta „pune „tichia de mărgăritar” pe capul eșecurilor literare”, considerând că „în ultimii ani negațiile sale sunt cu mult mai numeroase decât afirmațiile”. Plasându-l în categoria criticilor cu umor, dl Ion Simuț vorbește despre „negativismul jovial” al lui Alex Ștefănescu, negativism ce nu înseamnă „condamnare”.
 Atenția stăruitor îndreptată în ultima vreme spre cărțile proaste nu numai de dl Alex Ștefănescu implică luarea în discuție a două aspecte. Unul, cel mai important, a fost elucidat de Eugen Lovinescu în „Glossa asupra criticei” („Critice, vol.3 ,ed. a ll-a, 1920), în care citim: „Critica e raza de inteligență cordială ce străbate opera artistului. Ea îi luminează adâncurile (...) sub căldura  admirației pricepătoare”. Lovinescu nu tăgăduiește meritul criticii negative, socotind că aceasta o ia înaintea timpului  care elimină de la sine creațiile lipsite de valoare. I se pare însă „cu mult mai folositoare așa-zisa critică a frumuseților” motiv pentru care își încheia Glossa... cu aserțiunea: „Un critic, care a izbutit să sporească „frumosul” omenirii oricât de puțin, e cu mult mai folositor decât criticul care a nimicit oricât de multă urâciune literară”.
Al doilea aspect ține de faptul că un critic preocupat mai ales de reliefarea defectelor unei opere ar putea deveni opac în fața unei creații viabile, fără a găsi tăria morală de a se „revizui”, recunoscând astfel în mod onest că opinia sa formulată în legătură cu opera negată, a fost eronată.
Nu afirma deunăzi un critic galonat, deținător de trei ori al premiului la secțiunea „istorie și critică literară” că opera lui M. Caragiale, „Craii de curte veche” este „cea mai proastă carte din toată proza românească”? (Al Serpens)

Trimite email
marți, 3 decembrie 2024, 19:37:47 Ora standard a Europei de Est