Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Succesul negocierilor între sindicate și minister, cunoscut încă de la începutul lunii

Ca o frecție la un picior de lemn

Succesul negocierilor între sindicate și minister, cunoscut încă de la începutul lunii

Federația Educației Naționale își manifestă dezacordul față de modul în care Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului tratează personalul din învățământ și partenerii sociali. "Ultimele trei săptămâni ne-au demonstrat că ministrul Cristian Adomniței nu este interesat de o adevărată reformă în învățământ. Negocierile privind noul pachet legislativ au fost transformate într-un simulacru orchestrat împreună cu anumiți lideri sindicali care ar fi trebuit să iasă la pensie, iar discuțiile legate de majorările salariale pentru anul viitor nici măcar nu au început", a declarat Cătălin Croitoru, președintele FEN.

Situația conflictuală, pe care nu ne-am dorit-o, a fost generată de ministrul Educației, care a încercat să aplice în școli ceea ce a învățat pe șantier. "Nu poți trata un cadru didactic în același mod în care tratezi un muncitor necalificat de la drumuri și poduri. Domnul ministru trebuie să înțeleagă că a ajuns datorită partidului să conducă un domeniu care îi este total străin, dar care asigură viitorul României. Prin acțiunele promovate până acum, Cristian Adomniței ne-a arătat însă că este interesat mai mult de banii alocați pentru infrastructură și nu de o adevărată reformă a sistemului de învățământ în interesul tuturor participanților la actul educațional. Ceea ce se întâmplă la ora actuală în învățământul românesc este o sfidare la adresa tuturor românilor fie că sunt cadre didactice, elevi, studenți sau părinți, realizată cu acordul celor care până acum negau cu vehemență orice idee reformatoare pe care FEN încerca să o promoveze", a adăugat Cătălin Croitoru.
Federația Educației Naționale consideră că prin aceste acte normative ce riscă să fie adoptate de Parlament, adevăratele probleme ale învățământului nu vor fi rezolvate niciodată pentru că probabil nu se dorește aceasta. Promovarea cu atâta grabă a unor legi de o asemenea importanță reprezintă în accepțiunea noastră o încercare a ministrului Adomniței de câștigare imediată a capitalului electoral, iar aceasta, prin conținut, poate produce efecte ireversibile.
"Suntem consternați să aflăm că, la prelungirea de simulare de discuții de luni, A.Cornea și Gh. Isvoranu au fost de acord cu desființarea titularizării în învățământ și înlocuirea ei cu ocuparea postului la nivel de unitate de învățământ. Este o sfidare la adresa tuturor celor ce lucrează în sistem din partea unor pretinși lideri sindicali care nu mai sunt legați în nici un fel de evoluția sistemului educațional. Și aflăm cu aceeași stupoare că au făcut dovada supremă că nu mai au nici un Dumnezeu; singura lor preocupare legată de varianta ministerială a legii este blocarea introducerii religiei ca disciplină obligatorie. Trebuie să recunosc că acum mi-am dat seama de ce la întâlnirea de la începutul lunii august toți, în afară de reprezentantul FEN, au fost de acord ca negocierile să înceapă după 20 august. Se pare că totul era stabilit și mai era nevoie doar de o simulare a discuțiilor ", a mai spus liderul FEN.
În ceea ce privește pretinsa deblocare a negocierilor privind Legea învățământului superior constatăm că ministrul Adomniței continuă sfidarea obligațiilor sale legale față de partenerii sociali reprezentativi și poartă discuții discriminatorii numai cu sindicatul care-i face jocurile. Aceste discuții pot avea un caracter cel mult privat atâta timp cât FEN nu este invitat la ele. Ne rezervăm dreptul de a prezenta opiniei publice adevăratele neajunsuri ale Legii învățământului superior în varianta Adomniței – Bobulescu și urmările lor asupra evoluției sistemului.
FEN, ca organizație care apără interesele economice, sociale și profesionale ale personalului din sistemul educațional, militează pentru un învățământ bazat pe calitate și performanță, susținut financiar corespunzător importanței sale strategice și recunoașterii importanței sociale a meseriei de dascăl.
Probleme ale Legii învățământului preuniversitar
1. Structura învățământului
Structura învățământului cuprinsă în proiectul de lege este susținută de FEN. Însă, la ora actuală baza materială nu poate asigura cuprinderea tuturor copiilor și elevilor. Nu sunt creșe, nu sunt suficiente grădinițe iar școlile nu dispun de condițiile necesare. În situația în care peste 50% din unitățile de învățământ nu au nici măcar autorizație sanitară de funcționare nu credem că această structură poate fi aplicată pe termen scurt și chiar mediu și este necesar ca legea să stabilească un program eșalonat cu indicarea surselor financiare necesare.
2. Resursa umană
Proiectul de lege nu cuprinde elemente clare ale descentralizării administrative în conformitate cu care unitatea de învățământ să fie singura în măsură să-și selecteze resursa umană. Asistăm, după negocieri, la o soluție de compromis care combină descentralizarea administrativă cu centralizarea de până acum în ceea ce privește mișcarea personalului didactic. Astfel, prin modificările aduse, performanța dorită de toți va fi blocată de această combinație. Dispare noțiunea de titular al sistemului și este înlocuită cu o noțiune insuficient definită, care pune în mod grav sub semnul întrebării stabilitatea și chiar existența carierei didactice. În învățământ nu se poate lucra cu zilieri ca pe șantierele de construcții.
3. Salarizarea
 Prin noile proiecte de lege salarizarea în conformitate cu performanța nu poate fi realizată întrucât nu sunt stabilite noile elemente ale legii salarizării și nici criteriile de performanță în conformitate cu care aceasta trebuie să se facă. Astfel vom avea prevederi legale ce nu vor putea fi aplicate.
4. Reforma curiculară
 Proiectul de lege nu face nici un fel de referire la reforma curiculară, la descongestionarea programelor și a manualelor și la eliminarea informațiilor reziduale care sunt comunicate. Manualele trebuie făcute pentru elevi și nu pentru cei care le propun și care de cele mai multe ori nu au nici un fel de legătură cu predarea la clasă.
5. Norma didactică
 Deși parlamentul modificase statutul personalului didactic în ceea ce privește norma didactică pentru educatoare, învățători și institutori, noul proiect elimină aceste prevederi menținând o discriminare nejustificată între categoriile de personal didactic. Este un exemplu care demonstrează unde a dus graba cu care ministrul Adomniței, cu acordul unor federații sindicale, a ținut să promoveze aceste proiecte de lege. Nu s-a ținut cont în nici un fel de aceste prevederi care fuseseră reglementate în timpul discuțiilor la proiectul legii învățământului, și care erau asumate de fosta conducere a Ministerului Educației. De asemenea, se urmărește includerea în norma didactică de 40 de ore pe săptămână a unor activități care până acum erau remunerate.
6. Personalul nedidactic
Cu toate că atât vechea conducere a Ministerului Educației cât și ministrul Adomniței, prin declarațiile oficiale, au acceptat necesitatea unui statut al personalului din învățământ, în care să fie cuprinși și salariații din categoria personalului nedidactic, noul proiect nu mai prevede acest lucru. Personalul nedidactic, deși se regăsește pe anexa funcțiilor comune își desfășoară activitatea în cu totul alte condiții decât categoriile similare care lucrează în alte sectoare bugetare. Salarizarea lor pentru condițiile specifice în care își desfășoară activitatea nu va putea fi realizată și nu vor putea beneficia de unele sporuri specifice sistemului educațional.
7. Școala de după școală
Vechiul proiect al legii învățământului crea premizele realizării în toate unitățile de învățământ a programului "Școala de după școală" (After School). Acest lucru ar fi creat șanse egale de pregătire și dezvoltare tuturor elevilor indiferent de situația materială sau de mediu și ar fi putut conduce la transferarea unor activități desfășurate acum, în programul obișnuit de lucru, după-amiază.
8. Funcțiile de conducere de la nivelul unităților de învățământ
 Actualele proiecte prevăd pentru fiecare unitate de învățământ, indiferent de numărul de copii/elevi funcțiile de director, director adjunct și director educativ. Funcția de director adjunct și director educativ va trebui normată, după caz, în funcție de numărul de grupe/clase de complexitatea unității și a activităților desfășurate. Nu este cazul să numim trei directori într-o unitate de învățământ fie ea și cu personalitate juridică care cuprinde 200 de copii/elevi. Numirea directorilor unităților de învățământ de către Consiliul de administrație care poate alege dintre primii trei clasați pe cel situat pe locul trei este o aberație care pune sub semnul ridicolului însăși noțiunea de concurs. O măsură ce are ca scop evident aprofundarea politizării administrative a Educației și un mare pas înapoi în ceea ce privește promovarea unui management de calitate.
9. Suplinitorii
 Noul proiect de statut face referire la cadre didactice titulare și cadre didactice - acestea fiind cele care ocupă posturi/catedre vacantate temporar. Nu se face nici un fel de referire la actualele cadre didactice suplinitoare care la data intrării în vigoare a prezentei legi nu au un loc de muncă asigurat neprecizându-se clar modalitatea prin care acestea vor fi încadrate cu contract individual de muncă. Actualul proiect păstrează aceeași discriminare între cadrele didactice cu același nivel de pregătire, aceleași grade didactice și aceleași performanțe.
10. Definitivatul
 Definitivarea în învățământ trebuie să se realizeze în urma monitorizării activității pe întreaga perioadă de stagiatură de către mentor, metodician și directorul unității. Definitivatul obținut în urma unui examen este absolut irelevant, acesta trebuind să fie obținut în baza descriptorilor de performanță realizați la clasă și în baza raportului întocmit de cei care i-au îndrumat activitatea.
Această listă de probleme este exemplificativă și nu exhaustivă. Are rolul de a face dovada că un pachet de legi de o maximă importanță pentru evoluția României nu poate fi promovat în maniera și la nivelul complet neprofesional la care apelează ministrul Adomniței.
SEMNE DE ÎNTREBARE
1. Au fost discuții secrete între ministrul Educației și liderii din unele sindicate înainte de începerea negocierilor pe pachetul de legi?
2. S-a folosit ministrul Adomniței de protocolul încheiat între FSLI și PNL înainte de alegerile din 2005 pentru a câștiga FSLI de partea lui?
3. I-a adus aminte ministrul Educației liderului Spiru Haret, Gheorghe Isvoranu, că ocupă un post ilegal în învățământ, el fiind obligat de lege să iasă la pensie?
4. De ce oare domnul Bobulescu a anunțat presa că se retrage de la discuții și pe urmă a continuat să negocieze? A fost această mișcare doar de fațadă pentru a arăta unor sindicate județene din „Alma Mater" că este dur în negocieri?
5. Au avut liderii federațiilor participanți la întâlnirea de ieri cu ministrul acordul sindicatelor județene pentru a susține declarațiile lui Cristian Adomniței așa cum făceau când încercau să blocheze vechile negocieri?
Mai mult ca sigur că întrebările vor rămâne fără răspuns, însă rezultatele acestor așa-zise negocieri vor afecta grav învățământul dacă vor trece de Parlament.
Dragoș Constantin Neacșu,
director Comunicare și Imagine
Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 15:59:37 Ora standard a Europei de Est