Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Critici versus scriitori

Controverse

Critici versus scriitori

În editorialul „Cultura premiilor” (România literară nr. 45), dl Nicolae Manolescu readuce în atenția cititorilor o problemă mai veche vizând relația critic literar - scriitor.

Domnia Sa afirmă că e preferabil ca premiile literare „să aibă  „greutate” (autoritate morală și materială) și să fie acordate de critici, nu de scriitori”, adăugând că scriitorii „nu se prea citesc unii pe alții”. Nu ezită să precizeze în același timp că „nici criticii nu citesc întotdeauna cărțile pe care le premiază”. Într-un alt editorial (România literară nr. 44) recunoștea că le-a pretins tinerilor critici care publicau în România literară să fie „răi”, îndemnându-i: „Negați! În caz contrar, nu vă bagă nimeni în seamă”.
 Citind aserțiunile criticului ne-am amintit de articolul lui Marin Preda „Critica literară și frica de scriitori”, apărut în revista Luceafărul (nr.19, 9.05. 1970). Autorul „Moromeților” sublinia ideea că „dacă un critic are dreptul să emită opinii eronate tot așa un scriitor are dreptul să fie iritat și să se împotrivească acestor opinii pentru ca ele să nu devină act de istorie literară”. Observa apoi că puterea scriitorului e destul de mare din moment ce criticul simte nevoia s-o micșoreze pentru a nu-i scăpa de sub control, putând astfel să-l explice și să-l impună cititorului. Interesant ni se pare faptul că, în articolul său, Marin Preda se referea direct la doi dintre cei mai însemnați critici ai momentului de atunci și de azi: „Degeaba zice prietenul meu Eugen Simion (...) că „Scriitorul român nu cunoaște încă valoarea resemnării”. Nici nu trebuie (...). Cei care se resemnează pier”. Iar Nicolae Manolescu este și mai copilăros: „Lasă să scrie istoria literaturii scriitorii, zice el cu obidă, că lor li s-au dat edituri și reviste”. Marin Preda era de părere că valoarea unei opere poate fi descoperită numai parcurgând toate referințele critice  despre ea.
În această ordine de idei, considerăm că nu e lipsit de importanță să semnalăm volumul dlui Felix Nicolau „Anticanonice (cronici stresate)” în care  dăm peste afirmația: „Nu știu dacă decretul lui Nicolae Manolescu - canonul se face, nu se discută - mai stă în picioare. Nu mai trăim vremuri ale criticului-șef care publica liste ce funcționează drept certificate de naștere pentru scriitori”.
 Se pare că dl Felix Nicolau e mai aproape de opinia regretatului Matei Călinescu: „canonul este format democratic de către cititor”. (Al Serpens)

Trimite email
sâmbătă, 23 noiembrie 2024, 10:18:34 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Conferința anuală ,,Agora”

Ieri, 22 noiembrie 2024, în Aula Albastră a Universității ,,Agora" din municipiul Oradea, s-a desfășurat Conferința anuală ,,Agora" - 2024, cu participarea doamnei rector, conf. univ. dr. Alina Angela Manolescu, a doamnei profesor univ. dr. Adriana Manolescu, președinte fondator, a prorectorilor și decanilor celor două facultăți, cadre didactice universitare, studenți și invitați din partea Primăriei Municipiului Oradea și a Poliției Locale, alți colaboratori ...