Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

„Cultura bate criza”

Controverse

„Cultura bate criza”

În numărul 7 al acestei publicații („OviDan”), pornind de la o aserțiune a lui A. Thibaudet, ne întrebăm dacă marii profesori spre care se îndreaptă speranțele noastre vor găsi ”ideile matrice” care să ne îndrume și să ne scoată la lumină.

Se pare că unul din răspunsurile posibile îl dă prof. Sorin Alexandrescu în dialogul purtat cu dna Carmen Mușat. (Observatorul cultural, nr. 289 din 21-27 .11. 2010)
 Aflăm astfel că, sub titlul generic „Cultura bate criza!”, dl prof. S. Alexandrescu a inițiat o serie de conferințe, având ca parteneri de dialog personalități remarcabile ale culturii contemporane. Scopul declarat al acestui proiect cultural fiind „restaurarea ideii de valoare”, inițiatorul său afirma: „Eu cred că numai așa am putea ieși din criză, prin regăsirea liniștii și a siguranței de sine în umbra unor mari valori, românești sau nu. Aceasta mi se pare a fi nu soluția la criză, ci spațiul în care putem căuta soluția la criză”. Referitor la cultura capabilă să „bată” criza, dl prof. S. Alexandrescu are în vedere câteva aspecte: valorile culturale au o durată mai mare decât ciclurile economice, ele fiind admirate de grupuri mai mari de români decât reușitele în afaceri; comunicarea prin cultură este mai facilă și mai umană decât cea prin opinii politice, bani sau consumism, ori prin lipsa lor dramatică; în multe țări există ideea că investind azi masiv în educație, poți aștepta mâine un reviriment în economie.
 Mărturisind că, în demersul său se simte mai aproape de conferințele de la Criterion, dl S. Alexandrescu nuanțează: „eu nu aș propune modele, ci doar opere, idei, realizări individuale (...) noi avem acum nevoie mai mult de valori consensuale decât de opțiuni între valori opuse”. Îl interesează mai ales  „spectacolul” unei gândiri profunde și originale și nu o aderare pompieristică la „rețete ochioase”.
 Că dl profesor nu este obsedat de dreptatea sa și de eroarea celorlalți o știm încă de pe vremea când  A. Marino îi dădea lecții („tânărului învățăcel”) despre paternitatea ideii ce vizează caracterul  tranzitiv și refexiv al limbajului. „Cearta” lui Marino nu l-a împiedicat să-i acorde prietenia când acesta i-a solicitat-o. E drept că atunci nu mai era în țară și era bine cunoscut în mediul academic străin.
 Dl S. Alexandrescu nu vrea să propună modele, dar le recunoaște în figura  dascălilor săi, afirmând răspicat: „Poate sînt și acum marcat de influența marilor mei profesori (...) am învățat de la ei, și numai de la ei: cultura ca atitudine, de la T. Vianu, și gândirea ca metodă, de la A. J.Greimas.”
Cine recitește azi „Jurnalul” lui Vianu își dă seama cu ușurință că proiectul cultural inițiat de S. Alexandrescu este în consonanță cu sugestiile din textul „Specialism și umanism” al mentorului său. (Al. Serpens)

Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 14:38:03 Ora standard a Europei de Est