Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Lansări de carte, autori: Ion Pițoiu Dragomir și Florin Horvath

Eveniment cultural, la Biblioteca Județeană “Gheorghe Șincai”

Lansări de carte, autori: Ion Pițoiu Dragomir și Florin Horvath

Comanderia Sf. Mina Oradea, Ordinul Templierilor, a organizat, vineri (5 noiembrie 2010), în amfiteatrul Bibliotecii Județene “Gheorghe Șincai” din Oradea un eveniment cultural de excepție: Scriitori și operele lor.

Cu acest prilej au fost lansate cărțile a doi autori sălăjeni: Ion Pițoiu Dragomir și Florin Horvath.
După cuvântul de deschidere rostit de cavaler Sergiu Coroiu (moderatorul manifestării), de prezentarea celor doi autori s-au ocupat prof. Mircea Chirilă și Vasile Todinca.
Ion Pițoiu Dragomir este scriitor sălăjan, fost profesor la Zalău. La vârsta de 70 de ani, se menține încă tânăr ca spirit; este membru al Uniunii Scriitorilor din România și a ajuns la al douăzeci și cincilea volum publicat
Distinsul profesor Viorel Chirilă i-a prezentat volumele de poezie: „Pergole pe fulger”, editura Delta III, București, 2010, „Fire de Mare Șal”, ed. Delta III, București și romanul „Fracul de lut”, ed. Rao Internațional, București, 2010.
Privit prin prisma celor trei lecturi, dl profesor în consideră pe Ion Pițoiu Dragomir drept „un poet de factură neoxpresionistă moderată, receptiv la formele alienării condiției umane contemporane. Scrie o poezie în care esențializează stări de spirit particulare revelate de contemplarea lumii de azi. Ochiul poetic se îndreaptă cu luciditate spre cotidianul banal inocent, sublimul naturii, aspirațiile idealizante ale creatorului așezate în opoziție cu degradările registrului moral. Poetul apelează discret la ironie, sarcasm în fața peisajului social-politic contemporan, dar caută și rigoarea și esențializarea emoției în tiparul celor șaptesprezece silabe ale haiku-ului japonez.
Face din cărțile sale adevărate obiecte estetice, îmbinând tensiunea versului cu explozia cromatică a acuarelei. Este în aceeași măsură o conștiință ludică, ce inventează jocuri de cuvinte, cum e și titlul „Fire de Mare Șal”(cu sens de imaginar poetic, poezie, zbor al imaginației, neîngrădire, altitudine spirituală), cu intenția de ambiguizare a discursului poetic. Poemele se constituie pe tensiunea abil regizată între sublimul lumii și expresiile degradării, între expresiile luminii, desfășurările curcubeului, întrupările de rouă, tandrețea iubirii, zonele de taină, fluidul inefabil și încrâncenările și meschinăria lumii.
Romanul „Fracul de lut” este o creație de factură postmodernă prin modul în care reutilizează parodic structuri din romanul de aventură, fresca socială, basmul cult, romanul alegoric sau parabola epică. E un adevărat Satiricon al epocii noastre ieșite din matcă, în care se remarcă densitatea episoadelor, ineditul întâmplărilor, ritmul epic alert, valoarea simbolică a unor personaje și episoade, confruntarea dintre gândirea diabolică și atitudinea umanistă în fața istoriei. Situațiile de viață sunt când veridice, când fantastice sau alegorice, ținta autorului este de a arăta mereu tragica dialectică a răului care alterează ordinea lumii, într-o manieră parodică, tensionată dar și zâmbitoare. Rezultatul demersului scriptural este un amalgam subtil de evenimante epice care oferă tabloul unei lumi burlești dar și tragice, cu destine caricaturale traversând o gravă criză a valorilor, în care relațiile de putere anexează și infestează autenticul și ordinea lumii”.
Florin Horvath
Este cofondator al Cenaclului literar județean „Silvania”, colaborator a mai multor reviste și publicații: Transilvania, Steaua, România literară, Echinocțiu, Silvania, Tribuna, Vatra, Graiul Sălajului, Caiete silvane, precum și fondator al ziarelor de opinie „Șopârla” și „Clepsidra”, colaborator al ziarului „Opus” pentru Republica Moldova, cofondator al revistei de cultură „Silvania”...
Despre Florin Horvath și romanele sale ne-a vorbit dl Vasile Todinca.
„Dl Florin Horvath este cunoscut publicului larg pentru romanele istorice ale domniei sale „O lacrimă pentru Măria Sa”, „Voievodul Albastru” (premiul Duiliu Zamfirescu al Uniunii Scriitorilor, în 2001), și „Un templier la Sarmizegetusa”. În calitatea sa de membru al Ordinului Cavalerilor Templieri (unde are al doilea rang ca importanță în România) și al Francmasoneriei, dl Florin Horvath a publicat și studii de specialitate despre și pentru aceste organizații, „Coroana celor șapte maeștri” (2001), Îndreptar francmasonic (2004), 125 de ani de lumini și umbre în francmasoneria românească (2005).
Domnul Florin Horvath are și o calitate mai puțin cunoscută de publicul larg, el este Prior al Transilvaniei, Maramureșului, Crișanei și Banatului în cadrul Ordinului Suprem Militar al Templului de la Ierusalim. Istoria acestui Ordin începe puțin după prima Cruciadă, lansată de Papa Urban al II-lea, în anul de grație 1118...
Scriitorul sălăjan Florin Horvath face parte dintr-o categorie rară de slujitori ai cuvântului. Probabil majoritatea cititorilor Domniei sale i-au cunoscut scriitura datorită romanelor istorice „O lacrimă pentru Măria Sa” ori „Voievodul Albastru”. În ultimii ani, Florin Horvath a dat o nouă turnură preocupărilor sale scriitoricești, îmbinând cercetarea istorică, scrisul și „iluminarea” asupra unor aspecte ținute ascunse din istoria poporului român: dacii dinaintea cuceririi romane. După romanul „Un templier la Sarmizegetusa”, prin care ne-a pregătit pentru ce avea să vină, iată că cercetările sale au luat forma unui studiu cu un subiect despre care el însuși recunoaște că se așteaptă să fie contestat și controversat – „Legenda Marelui Zalmoxis”. Subiectul cărții stârnește atât imaginația, cât și curiozitatea cititorului care ar vrea să afle mai multe despre această perioadă a poporului nostru, „despre străvechile noastre rădăcini”. Autorul de față tranșează ideea „că nu suntem o seminție lipsită de protoistorie”, făcând dovada unei forme de scrieri, a unui străvechi alfabet. De altfel, Florin Horvath aduce prin cartea sa cel puțin două elemente de noutate: legenda integrală a zeului dac Zalmoxis și alfabetul dacic despre care s-a presupus că nu există...”. L-am citat astfel pe dl Vasile Todinca, cel care l-a „descifrat” atât de bine pe scriitorul și cercetătorul Florin Horvath. (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Lansări de carte, autori: Ion Pițoiu Dragomir și Florin Horvath.
Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 12:46:05 Ora standard a Europei de Est