Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Eminescu – „un contemporan de durată”

Controverse

Eminescu – „un contemporan de durată”

Într-un număr mai vechi al său (12-18 I 1993, p.10), România literară se adresa „unor oameni de cultură români, nu numai literați, cu intenția de-a afla „cât de actual e Eminescu, de ce este actual, ce este mai actual și mai puțin actual” în/din scrierile sale.

Organizatorilor anchetei le răspunde, de dincolo de mormânt, Eminescu însuși printr-un îndemn mereu actual: „ ... Luați de la străini gustul de a pili și a lucra cu dalta toate scrierile voastre, luați de la ei iubirea de adevăr, lipsa de suficiență, respectul ce ei îl au atât pentru obiectul pe care-l tratează, cât și pentru publicul căruia se adresează”.
Se știe că tânărul Cioran  se simțea „nemângâiat” din cauză că „frenezia imitației” i-a rămas atât de neînțeleasă lui Eminescu”, dar un nou contact cu poezia eminesciană, după 1989, la Paris, cu ocazia  unui recital poetic, îl face să recunoască sincer că Eminescu l-a „reconciliat  cu trecutul”. Emil Cioran vorbea de „blestemul balcanic”, perceput de el ca  un „centru de periferii spirituale”, Eminescu credea cu tărie că menirea României este aceea de a deveni „un stat de cultură la gurile Dunării”, fiind convins că salvarea personală și stabilirea identității noastre sunt posibile numai prin plasarea conștiinței individuale și sociale în planul culturii.
„Conștiința lui etică teribilă, afirma Rosa Del Conte, a respins tot ce era neetic în structura lumii „mari” și a lumii „mici”, în univers și în societate”. În această ordine de idei,  Eminescu scria: „A împreuna exigențele libertății individuale , a nu permite ca asociații de indivizi răpitori să facă din stat o unealtă a lor, și, a nu lăsa pe de altă parte ca statul  impersonal să lege cu totul mâinile individului, asta e problema  pe care mulți s-au încercat s-o dezlege, dar, de la cezarii Romei și până la cezarii moderni, nu s-au găsit încă remedii radicale, ci numai paleative”. (M. Eminescu, Opera poetică II p. 56)
Ca și în alte domenii în care poetul a revărsat „valuri de lumină”, și în privința școlii, lecția sa plasează în centrul atenției ideea de responsabilitate, precizând: „Școala va fi bună, când popa va fi bun, darea mică, subprefecții oameni care să știe administrație, finanțe și economie politică, învățătorii pedagogi, pe când adică va fi și școala școală, statul stat și omul om, precum în toată lumea, iar nu ca la noi (...) unde găsești, în cercurile cele mai înalte, oameni ce trăiesc în veșnică dușmănie  cu gramatica necum cu alte cunoștințe, sau cu dreapta judecată”. (S.P. p. 97)
Eminescu rămâne un exemplu fără egal, prin independența sa de caracter, prin demnitatea sa fără prihană. „Neatârnare de caracter, scria el, cea mai înaltă formă a libertății omenești”, iar în altă cugetare preciza: „Între caracter și inteligență n-ar trebui să existe alegere. Inteligențe se găsesc foarte adesea, caractere foarte arare”.
Deși puține, transcrierile din cugetările eminesciene de mai sus dovedesc că Eminescu nu face parte dintre scriitorii care-și vor pierde actualitatea, el rămâne, așa cum bine l-a perceput Al Philippide, „un contemporan de durată”. (Al Serpens)
Așteptăm opiniile dumneavoastră pe adresa: ovidanm@yahoo.com
Trimite email
marți, 3 decembrie 2024, 19:47:55 Ora standard a Europei de Est