Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

„Culturi românești după 1989”

Ovidiu Pecican a conferențiat, miercuri, la Oradea

„Culturi românești după 1989”

Sala mare a Primăriei Oradea a găzduit, miercuri, 14 iulie 2010, cea de-a treia „întâlnire între prieteni” din seria de conferințe inițiate de Academia Civică Bihor, în parteneriat cu Primăria municipiului Oradea, reprezentată de însuși primarul urbei, dl ing. Ilie Bolojan.

După academicianul Andrei Marga și și poetul Florin Iaru, miercuri, doamna Eugenia Mitrașca – președintele filialei Bihor a fundației Academia Civică – l-a invitat pe istoricul și scriitorul Ovidiu Pecican.
Pentru mulți profesori, numele tânărului istoric este strâns legat de varianta manualului de istorie pentru clasa a XII-a (variantă pusă la index) în care apare și Andreea Esca (de la ProTV) și de grupul „Provincia”. Desigur, nu acest fapt este semnificativ și definitoriu pentru tânărul istoric și scriitorul Ovidiu Pecican, altfel foarte harnic, vorba lui Orlando Balaș, care s-a „îngrozit” și numai lecturând pagini întregi cu titlurile materialelor pe care le-a scris Ovidiu Pecican (considerat de Orlando drept un „Nicolae Iorga” al zilelor noastre). Conferențiind despre „Culturi românești după 1989”, distinsul invitat a făcut o radiografiere a culturii românești (cultură privită atât ca fenomen, cât și ca instituție) după ’89. Ca inițiator de propuneri oficiale, scriitorul se întreabă ce facem cu cultura, ce ar trebui să fie cultura românească și cine sunt liderii culturali; ce înseamnă să fii român (după 1848, 1859 și 1877)...
„E mai greu fără un orizont de speranță...”
Răspunzând întrebărilor ridicate la fileu chiar de domnia sa, invitatul s-a referit la mediul cultural românesc, supraviețuirea culturală, discreditarea școlilor și centralismul excesiv, care a transformat România în București și restul; a atenționat faptul că puterea consideră societatea civilă un mediu ostil, iar pe cei care își permit să o critice, drept niște „trădători”. Conferențiarul a tras semnale (bine intenționate) în direcția moștenirii culturale, a furturilor de valori culturale, a politicilor culturale, concluzionând că pentru consumatorii de cultură „e mai greu fără un orizont de speranță, decât lipsa de pe masă a șuncii...” și a altor alimente, care pot fi suplinite... (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Culturi românești după 1989”.

Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 13:41:42 Ora standard a Europei de Est