Propuneri de modificare la Legea învățământului
Studenții au cuvântul
|
Propuneri de modificare la Legea învățământului |
|
În cele ce urmează, articolele de lege au fost trecute atât în varianta lor actuală precum și în propunerea noastră modificată, completată cu argumentația aferentă. Aceste modificări sunt propunerile noastre cât și rezultatul consultării studenților senatori din țară ce a avut loc în data de 1 aprilie 2010 în București, organizată de UNSR (Uniunea Națională a Studenților din România). Prioritatea noastră absolută este eliminarea alineatelor (3) și (4) de la Art. 175 care impun comasarea universităților din România, ducând astfel la dispariția unor centre universitare cu performanțe notabile în ultimii ani cât și lăsarea în neștiință a multor generații de tineri cu venituri medii și mici în viitorul sumbru pe care legea tinde să îl prevadă. |
|
|
Art.115 (1) În cazul în care se constată nerespectarea obligațiilor stipulate în art. 114, Ministerul Educației, Cercetării Tineretului și Sportului aplică, în termen de maximum 3 luni, la următoarele măsuri: a) sesizează Senatul instituției de învățământ superior b) revocă rectorul prin ordin al ministrului cu consultarea Senatului universitar . Până la confirmarea unui nou rector de către ministrul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, în termen de maximum 3 zile de la data revocării, senatul are obligația să desemneze un prorector care reprezintă universitatea și devine ordonator de credite după emiterea Ordinului de Ministru. După finalizarea procedurilor de desemnare a unui nou rector, cu respectarea prevederilor legale, în termen de 3 luni senatul trimite spre confirmare ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului numele unui nou rector. c)reduce sau elimină temporar sau definitiv accesul la finanțările din surse publice; Propunem următoarele modificări: b) revocă rectorul prin ordin al ministrului, directivă ce trebuie să primească avizul Senatului Universității. Pentru a intra în vigoare, împotriva ordinului trebuie să voteze mai puțin de 2/3 din membrii Senatului, exprimarea realizîndu-se prin vot direct și secret. Dacă Senatul Universității votează cu minim 2/3 impotriva ordinului de revocare a rectorului, ordinul devine nul de drept. Până la confirmarea unui nou rector de către ministrul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, în termen de maximum 3 zile de la data revocării, senatul are obligația să desemneze un membru al Senatului care reprezintă universitatea și devine ordonator de credite după emiterea Ordinului de Ministru. După finalizarea procedurilor de desemnare a unui nou rector, cu respectarea prevederilor legale, în termen de 3 luni senatul trimite spre confirmare ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului numele unui nou rector. Argumentație: Conform acestor alineate se încalcă autonomia universitară deoarece Ministerul poate demite rectorul unei universități în orice moment și din orice motiv. Precizăm că acest lucru trebuie decis doar de Senatul Universității care nu poate avea doar rol consultativ. Se poate considera că vina nu este exclusiv a rectorului ci a întregii echipe de conducere, mai ales dacă este adoptată noua formulă de alegere a prorectorilor, de aceea propunerea de rector interimar poate fi și din rândul membrilor Senatului. c)reduce sau elimină temporar sau definiti a accesului la finanțările din surse publice pentru anul următor univeristar numai la nivelul anului I de licență. Argumentație: Studenții înscriși trebuie să beneficieze de aceleași condiții pe care le-au avut în momentul în care au optat la admitere pentru Universitatea în cauză, iar tinerii din respectiva regiune trebuie să aibă șansa de a-și continua studiile la următoarele cicluri de învățământ, dacă acestea îndeplinesc condițiile de calitate. Studenții nu sunt vinovații și nu pot fi sancționați pentru neregurile făcute de un rector care poate fi numit politic. Art.116 (1) Spațiul universitar este constituit din totalitatea edificiilor, terenurilor, stațiunilor didactice experimentale, institutelor de cercetare, fermelor, grădinilor botanice, caselor universitare, campusurilor universitare, spitalelor și clinicilor universitare, caselor studenților, dotărilor de orice fel și cu orice destinație, folosite de instituția de învățământ superior, indiferent de titlul juridic sub care aceasta este îndreptățită să le utilizeze. Propunem următoarele modificări: (1) Spațiul universitar este constituit din totalitatea edificiilor, terenurilor, stațiunilor didactice experimentale, institutelor de cercetare, fermelor, grădinilor botanice, caselor universitare, campusurilor universitare, spitalelor și clinicilor universitare, caselor de cultură ale studenților, cluburilor studențești, cămine și cantine universitare, dotărilor de orice fel și cu orice destinație, folosite de instituția de învățământ superior, indiferent de titlul juridic sub care aceasta este îndreptățită să le utilizeze. Argumentație: Casele studenților sunt proprietăți personale ale respectivilor. Articolul va fi completat cu următorul paragraf: (4) Spațiul Universitar poate fi folosit, cu acordul conducerii Universității, pentru înființarea și funcționarea ONG-urilor studențești, în condițiile stabilite de Senatul Universitar. Art.118 Carta se elaborează și se adoptă de către senatul universitar în termen de maximum 6 luni de la promulgarea prezentei legi. Carta universitară nu poate avea prevederi contrare legislației în vigoare. Nerespectarea legilor în conținutul cartei universitare atrage nulitatea de drept a actului respectiv. Carta se avizează de către Ministerul Educației, Cercetării Tineretului și Sportului. Propunem următoarele modificări: Alin.3 Carta se revizuiește și se completează de către senatul universitar în termen de maximum 6 luni de la promulgarea prezentei legi Argumentație: Carta există la nivelul fiecărei universități și nu necesită elaborare ci doar modificare sau completare pentru a fi adaptată noii legi. Este o jignire adusă învățământului superior românesc. Alin. 5: Carta se avizează de Serviciul Juridic al fiecărei Instituții în parte și se afișează pe site-ul Universității în maxim 5 zile de la data completării ei. Argumentație: Carta nu poate fi avizată decât de o structură juridică care să verifice respectarea legilor în vigoare. Ministerul Educației, Cercetării Tineretului și Sportului nu se poate ocupa de componenta juridică a unei structuri autonome prin Constituția României. ART. 120, (1) Instituțiile de învățământ superior adoptă un cod de etică și deontologie profesională universitară. Aceasta face parte din Carta Univeristății. Propunem următoarea completare: (1) Instituțiile de învățământ superior adoptă un cod de etică și deontologie profesională universitară. Aceasta face parte din Carta Univeristății. La nivelul Senatului Univ. se va constitui o comisie de etică în care 1/3 din membri vor fi studenți, desemnați de către studenții din Senatul Universității. Argumentație: Prin respectiva completare se asigură mult mai concret respectarea principiilor etice la nivelul Universității precum și apărarea drepturilor studenților în probleme de etică. Art.122 (4) O facultate poate include unul sau mai multe departamente, școli post-universitare și extensii universitare care sunt responsabile de organizarea programelor de studii pe cicluri de studii universitare. Propunem următoarea completare: (4) O facultate poate include unul sau mai multe departamente, școli post-universitare și extensii universitare care sunt responsabile de organizarea programelor de studii pe cicluri de studii universitare. Extensiile universitare vor avea cadrele didactice titulare numai în respectiva extensie și sunt obligate să îndeplinească criteriile de calitate separat de instituția mamă. Argumentație: Nu dorim fabrici de diplome în detrimentul calității în extensiile universitare, ci dorim diplome luate pe merit, care ușor pot fi echivalate în afără țării. 5) Prin excepție de la prevederile alineatului (2), în situații temeinic justificate, guvernul, la propunerea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, poate înființa/desființa facultăți. Propunem eliminarea alineatului Argumentație: Prin introducerea acestui articol Ministerul Educației este un fel de suveran, poate înființa și desființa facultăți. Este o gravă încălcare a autonomiei universitare, și credem ca această decizie poate fi luată numai de Senatul universitar. Art. 125 (5) Finanțarea de bază se calculează după un coeficient mărit pentru studenții care urmează cursurile în limba unei minorități naționale. Propunem eliminarea alineatului Argumentație: Considerăm că cetățenii unei țări sunt egali în fața legilor, indiferent de minoritatea națională din care fac parte. Prin urmare, cetățenii români care nu aparțin unei minorități naționale sunt discriminați și beneficiază, prin acest alineat, de mai puține drepturi. Art. 134. (4) Rezultatele unui examen sau ale unei evaluări pot fi anulate de către decanul facultății în temeiul prevederilor din carta Universitară atunci când se dovedește că acestea au fost obținute fraudulos sau prin încălcarea principiilor de etică universitară. Propunem următoarele modificări: (4) Rezultatele unui examen sau ale unei evaluări pot fi evaluate de către Consiliul facultății prin vot direct și secret în temeiul prevederilor din carta Universitară atunci când se dovedește că acestea au fost obținute fraudulos sau prin încălcarea principiilor de etică universitară. Argumentație: Dacă decanul are o problemă personală cu un student, în special din consiliul, poate acționa mai mult sau mai puțin corect. Este una din deciziile care ar trebui să fie adoptate de mai multe persoane decât de una sigură. Art. 174 (3) Aplicarea metodologiei de ierarhizare și clasificare intra în raspunderea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului și Sportului și este realizata de către un consortiu format din: ARACIS, CNCSIS, CNATDCU și de un organism international selectat pe baza de competitie. (4) Universitățile se clasifica, pe baza evaluarii programelor de studii și a capacitatilor institutionale, în 3 categorii: a) universitati preponderent de educatie; b) universitati de educatie și cercetare stiintifica și de creatie artistica; c) universitati de cercetare avansata și educatie. (6) Statul finanteaza programele de excelenta în orice categorie de universitati. Sunt finantate din fonduri publice: programe de licenta în universitățile mentionate la alin.(4), lit.a), programe de licenta și master în universitățile mentionate la alin.(4), lit.b.) și programe de doctorat, master și licenta în universitățile mentionate la alin.(4), lit.c). Propunem următoarele modificări: (3) Aplicarea metodologiei de ierarhizare și clasificare intră în răspunderea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și este realizata de către un consortiu format din: ARACIS, CNCSIS și CNATDCU. Argumentație: Având în vedere situația financiară a învățământului românesc care nu permite remunerarea corespunzătoare a cadrelor didactice (inclusiv la nivelul universitar unde preparatorii, asistenții și lectorii au salarii foarte mici) dar și nivelul scăzut al burselor, considerăm inoportună angajarea unui organism internațional pentru realizarea acestor clasificări. (4) Universitățile se clasifica, pe baza evaluarii programelor de studii și a capacitatilor institutionale, în 3 categorii: a) universitati cu domenii preponderent de educatie; b) universitati cu domenii de educatie și cercetare stiintifica și de creatie artistica; c) universitati cu domenii de cercetare avansata și educatie. Argumentație: Situația neomogenă a îvățământului superior din România și exemplele din străinătate unde există domenii de excelență la anumite universități dar și domenii mai slabe. Având în vedere că în cadrul aceleiași universități funcționează în paralel mai multe domenii se poate realiza o pondere majoritară sau minoritară, însă domeniile trebuie clasificate separat, conform criteriilor de calitate aferente fiecărui domeniu. Propunem eliminarea alineatului 6 deoarece contravine alineatului 5 Argumentație: Dacă la Cluj, într-o universitate cu aproape toate specializările posibile, domeniul istorie este cotat în primele 3 la nivel național, nu este normal să îl subfinanțez la fel ca alte domenii din universitate care nu îndeplinesc decât posibilități de licență. Art.175. (3) În cazul universitatilor publice, în maximum 12 luni de intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului și Sportului va initia o lege de comasare prin fuziunea universitatilor. (4) Fuziunea prin comasare sau absorbtia prin fuziune se va face în jurul institutiilor din categoria universitatilor de cercetare avansata și educatie și tinând cont de proximitatea geografică. Propunem eliminarea alineatelor Argumentație: Suntem împotriva oricărui demers care urmărește comasarea universităților și care poate duce la dispariția unor centre universitare, limitând astfel accesul la învățământul public superior. Se încalcă autonomia Universităților dacă MECTS dă o lege prin care realizează (nici măcar nu propune) comasarea universităților. O astfel de măsură va avea un efect devastator asupra economiei regiunilor rămase fără universitate după comasare. Art.176. (2) Senatul universitar, la propunerea rectorului, în baza evaluarii interne, poate dispune reorganizarea sau desfiintarea departamentelor sau institutelor neperformanțe, fără a prejudicia, în vreun fel, studenții. Propunem următoarele modificare: (2) Senatul universitar, la propunerea unui membru al senatului, în baza evaluarii interne, poate dispune reorganizarea sau desfiintarea departamentelor sau institutelor neperformanțe, fără a prejudicia, în vreun fel, studenții. Argumentație: Se sterge la propunerea rectorului, deoarece stirbește din autoritatea senatului. Dacă departamentul în cauză este cel din care provine rectorul? Care este soluția ? Un membru al senatului are dreptul de a face propuneri! Art.183. (2) Drepturile, libertatile și obligatiile studenților sunt cuprinse în Codul drepturilor și obligațiilor studentului, propus de asociatiile studentesti și adoptat de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului și Sportului prin Ordin de ministru. (3) Fiecare universitate va institui un sistem de aplicare și monitorizare a respectarii prevederilor Codului drepturilor și obligațiilor studentului. Asociatiile studenților prezinta un raport anual privind respectarea codului, care va fi facut public . Propunem următoarele modificare: (2) Drepturile, libertatile și obligatiile studenților sunt cuprinse în Codul drepturilor și obligațiilor studentului, propus de federațiile naționale studențești împreună cu reprezentanții studenților senatori din toate centrele universitare și adoptat de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului și Sportului prin Ordin de ministru. Argumentație: Nu orice asociație poate pune bazele unui astfel de cod ci numai structurile reprezentative. (3) Fiecare universitate va institui un sistem de aplicare și monitorizare a respectarii prevederilor Codului drepturilor și obligațiilor studentului. Asociatiile studenților care corespund normelor ce vor fi incluse în cod prezintă un raport anual privind respectarea codului, care va fi facut public . Argumentație: Nu orice asociație formată din 3 membri poate întocmi un raport cu privire la o universtitate. Specificare normelor ce trebuie îndeplinite de cele ce vor face această prezentare vor fi prevăzute în Codul Drepturilor și Obligațiilor Studentului. Art.188 (1) Structurile de conducere în institutiile de învatamânt superior publice sau particulare sunt: a) Senatul universitar și Consiliul de Administrație, la nivelul universității; b) Consiliul de conducere al Institutului de studii doctorale; c) Consiliul facultatii; d) Consiliul departamentului. (2) Funcțiile de conducere sunt următoarele: a) rectorul, prorectorii, directorul general administrativ, la nivelul universității; b) directorul Institutului de studii doctorale, la nivelul universității; c) decanul, prodecanii, la nivelul facultatii; d) seful de departament, la nivelul departamentelor. (3) La nivelul departamentului, seful de departament și consiliul departamentului se stabilesc prin votul universal, direct și secret al tuturor cadrelor didactice titulare și al cercetatorilor. (4) La nivelul facultatii, stabilirea structurilor și a functiilor de conducere se face După urmatoarea procedura: a) compozitia Consiliului facultatii este de maxim 75% cadre didactice și de cercetare, minim 25% studenți. Reprezentantii cadrelor didactice și de cercetare sunt alesi prin votul universal, direct și secret al tuturor cadrelor didactice și de cercetare titulare din facultate, iar reprezentantii studenților sunt alesi prin vot universal, direct și secret de către studenții facultatii. b) decanii sunt selectați prin concurs public organizat de către noul rector al universității. La concurs pot participa persoane din cadrul universității sau din orice facultate de profil din țară sau străinătate care, pe baza audierii în plenul Consiliului facultatii, au primit avizul acestuia de participare la concurs. Consiliul facultatii are obligația de a aviza minimum 2 candidați; c) decanul îsi desemneaza prodecanii După numirea de către rector; d) În universitățile multilingve și multiculturale, cel puțin unul dintre prodecani se propune de către departamentul secției sau liniei de predare într-o limba a minorităților naționale constituita la nivelul facultatii, conform regulamentului liniei sau secției reglementat în art. 122 (2.) a prezentei legi, cu excepția cazului în care decanul provine de la secția sau linia de studiu cu predare în limba minorității naționale respective. Propunem următoarele modificări: (1) a) Senatul universitar la nivelul universității; Argumentație: Se elimină Consiliul de Administrație atâta timp cât studenții nu sunt reprezentați în acest for de conducere dar și având în vedere că această structură de conducere nu este aleasă de comunitatea academică încălcându-se astfel autonomia universitară la cel mai înalt nivel. (2) Funcțiile de conducere sunt următoarele: a) rectorul, prorectorii, directorul general administrativ, Președintele studenților senatori (Prefectul studenților) la nivelul universității; Argumentație: În vechea lege, reprezentantul studenților în Biroul Senat făcea parte din conducerea operativă a Universității, acesta fiind un drept câștigat în stradă de studenți, la mijlocul anilor 90. Eliminarea studenților din structurile de conducere operativă, în speță, executivă ale universităților, este un act care urmărește limitarea drepturilor studențești, în momentul în care, la nivel oficial se vehiculează ideea unui învățământ axat pe student. (3) La nivelul departamentului, seful de departament și consiliul departamentului se stabilesc prin votul universal, direct și secret al tuturor cadrelor didactice titulare și al cercetatorilor. În Universitățile unde Departamentul este structură a Universității nu a Facultăților, în consiliul de conducere al departamentului studenții vor fi reprezentați în pondere de o treime din numărl total de membrii. Argumentație: Prin noua organizare pe departamente dar și prin vechea lege există departamente care pot fi subordonate direct universității, fără a fi sub tutela unei facultăți, cum momentan este departamentul I.D. (Învățământ la distanță). Considerăm că studenții sunt îndreptățiți de a lua parte la actele decizionale care îi privesc, ei fiind beneficiarii direcți ai procesului de învățământ. (4 ) a) compozitia Consiliului facultatii este de maxim 2/3 cadre didactice și de cercetare, minim 1/3 studenți. Reprezentantii cadrelor didactice și de cercetare sunt alesi prin votul universal, direct și secret al tuturor cadrelor didactice și de cercetare titulare din facultate, iar reprezentantii studenților sunt alesi prin vot universal, direct și secret de către studenții facultatii în conformitate cu metodologia de alegeri aprobată de senat. Argumentație: Având în vedere configurația actuală a Consiliului Facultății și Senatului universitar se pot organiza ședințe fără prezența studenților, deoarece este statutară orice ședintă cu prezență de 2/3. Modificarea raportului crează imposibilitatea susținerii actelor decizionale fără studenți și promovarea reală a unui învățământ universitar centrat pe studenți. Apoi, dorim să eliminăm orice metodă de alegere a reprezentanților studenților de către alte persoane sau prin alte mijloace decât cele reale. Inexistența unei metodologii clare de alegeri duce la alegerea de către un profesor sau decan a unui student preferat, maleabil și ductil, în cadrul unui curs cu profesorul respectiv care are totdeauna examenul următor ca metodă de convingere. b) decanii sunt aleși de Consiliul Facultății. Candidatul la funcția de Decan trebuie să fie angajat al facultății Argumentație: Orice Decan trebuie să cunoască situația materială, academică a facultății și trebuie să fie acceptat atât de cadrele didactice cât și de studenți! Pentru orice candidat este absolut necesar prestigiul profesional în domeniul de activitate al facultății respective pentru a putea înțelege mecanismele specifice care funcționează în cadrul sistemului educațional al domeniului respectiv. Funcția de Decan presupune, de asemenea, și stabilirea unor raporturi de comunicare cu mediul academic național și internațional pentru evoluția facultății sub raport științific, fiind cel mai adesea imaginea nivelului profesional al facultății respective. c) Prodecanii sunt aleși prin vot direct și secret de către membrii consiliului facultății. Argumentație: Identică paragrafului anterior. Art.189. (1) Senatul universitar este compus din 75% personal didactic și de cercetare și din 25% reprezentanti ai studenților. Reprezentantii fiecarei facultati în Senat, pe cote parte de 75 reprezentare stipulate în Carta universitară, sunt stabiliti prin vot universal, direct și secret al cadrelor didactice și cercetatorilor, respectiv studenților. (2) Senatul îsi alege, prin vot secret, un presedinte care conduce sedintele Senatului și reprezinta Senatul în raporturile cu rectorul. (3) Senatul stabileste comisii de specialitate prin care monitorizeaza și controlează activitatea rectorului și a Consiliului de Administrație. Rapoartele de monitorizare și de control sunt prezentate periodic și discutate în Senatul universitar, stând la baza rezolutiilor Senatului. (4) Senatul stabileste o comisie de selectie și de recrutare a rectorului formata, în proportie de 50%, din membrii ai universității si, în proportie de 50%, din personalități științifice si academice din afără universității, din țară și din străinătate. Aceasta comisie contine minimum 12 membri. De asemenea, Senatul elaborează și aproba metodologia de avizare, de selectie și de recrutare a rectorului. Propunem următoarele modificări: 1) Senatul universitar este compus din maxim 2/3 personal didactic și de cercetare și din minim 1/3 reprezentanti ai studenților. Reprezentantii fiecarei facultati în Senat, pe cote parte de reprezentare stipulate în Carta universitară, sunt stabiliti prin vot universal, direct și secret al cadrelor didactice și cercetatorilor, respectiv studenților. Argumentație: Având în vedere configurația actuală a Senatului universitar se pot organiza ședințe fără prezența studenților, deoarece este statutară orice ședintă cu prezență de 2/3 din numărul total de membrii. Modificarea raportului crează imposibilitatea susținerii actelor decizionale fără studenți și promovarea reală a unui învățământ universitar centrat pe studenți. 2) Senatul își alege prin vot direct și secret rectorul și prorectorii. Candidații pentru aceste funcții de conducere trebuie să fie membrii ai comunității academice respective. Argumentație: Autonomia universitară înseamnă, în primul rând, posibilitatea de a îți alege singur destinul academic. Orice Rector trebuie să cunoască situația materială, academică a Universității și trebuie să fie acceptat atât de cadrele didactice cât și de studenți! Pentru orice candidat este absolut necesar prestigiul profesional în domeniul de activitate a Universității respective pentru a putea înțelege mecanismele specifice care funcționează în cadrul sistemului educațional al domeniului respectiv. Funcția de Rector presupune, de asemenea, și stabilirea unor raporturi de comunicare cu mediul academic național și internațional pentru evoluția Universității sub raport științific, fiind cel mai adesea imaginea nivelului profesional al Universității respective. (3) Senatul stabileste comisii de specialitate prin care monitorizeaza și controlează activitatea rectorului și a Consiliului de Administrație. Rapoartele de monitorizare și de control sunt prezentate periodic și discutate în Senatul universitar, stând la baza rezolutiilor Senatului. În comisiile de specialitate ale senatului studenții sunt reprezentați în pondere de o treime din numărul total de membri, exceptie de la acest articol sunt Comisia socială, Comisia de Burse, Comisia de cazare, Consiliile de administrare ale căminelor și cantinei unde studenții dețin majoritate de membrii. Argumentație: Comisiile de specialitate ale Senatului trebuie să respecte configurația structurii care le-a emanat. În comisiile care vizează exclusiv probleme legate de studenți, este firesc ca aceștia să aibe majoritatea de membri. Propunem eliminarea alin.4 întrucât încalcă flagrant autonomie universitară. Art. 190. (1) Rectorul se stabileste pe baza unui concurs public, în baza unei metodologii aprobate de Senat, conforme cu legislația în vigoare. (2) La concursul de ocupare a funcției de rector pot participa orice personalități științifice sau academice din țară și străinătate care, pe baza audierii în plenul Senatului universitar, au obținut avizul de participare la concurs din partea acestuia. Senatul are obligația de a aviza minimum doi candidați. (3) a) Rectorul confirmat de ministru, pe baza consultării Senatului, îsi numeste prorectorii; b) În universitățile multilingve și multiculturale cel puțin unul dintre prorectori se propune de către departamentul secției sau liniei de predare într-o limba a minorităților naționale, conform regulamentului liniei sau secției reglementat în art. 125, alin. (2), cu excepția cazului în care rectorul provine de la secția sau linia de studiu cu predare în limba minorității naționale respective. (4) Rectorul, selectat de către comisia de concurs stabilită de Senat, este confirmat prin Ordin de ministru. După emiterea ordinului de confirmare, rectorul poate semna acte oficiale, înscrisuri, acte financiar/contabile, diplome și certificate. (5) Rectorul confirmat de ministru încheie cu Senatul universității un contract de management, cuprinzând criteriile și indicatorii de performanță managerială, drepturile și obligațiile părților contractuale. (6) Decanii sunt selectați prin concurs public organizat de noul rector și validat de Senat. Menținerea în funcție a directorului general administrativ se face pe baza acordului scris al acestuia de susținere executivă a planului managerial al noului rector. (7) Rectorul, prorectorii, decanii și directorul general administrativ formează Consiliul de Administrație al universității. Propunem eliminarea articolului și introducerea sa sub forma următoare: Art. 190. (1) Rectorul, prorectorii, decanii și directorul general administrativ și reprezentanții studenților formează Consiliul de Administrație al Universității. Studenții reprezintă o treime din numărul total de membrii ai Consiliului de Administrație al Universității și sunt desemnați prin vot direct și secret de studenții din Senatul Universității. (2) Directorul general administrativ este selectat prin concurs public organizat de noul rector și validat de Senat. Argumentație: Art. 190 conține prevederi care contravin autonomiei universitare prevăzute de Constituția României. De asemenea, noi am propus o reprezentativitate în consiliul de administrație în conformitate cu structura Senatului universitar întrucât într-o universitate, forul suprem de conducere este Senatul Universității iar orice altă structură decizională sau consultativă trebuie să aibă aceeași componență, respectiv, cadre didactice și studenți. Art. 191. (3) Ministrul Educatiei, Cercetarii, Tineretului și Sportului poate revoca rectorul prin ordin, în cazul în care constată încălcarea legislației în vigoare sau a contractului institutional și se poate adresa Senatului, pentru desemnarea unui nou rector, conform prezentei legi. Propunem următoarele modificări: (3) Ministrul Educatiei, Cercetarii, Tineretului și Sportului poate solicita revocarea Rectorului, directivă ce trebuie să întrunească avizul Senatului Universității. Pentru a intra în vigoare, împotriva ordinului trebuie să voteze mai puțin de 2/3 din membrii Senatului, exprimarea realizîndu-se prin vot direct și secret. Dacă Senatul Universității votează cu minim 2/3 impotriva ordinului de revocare a rectorului, ordinul devine nul de drept. Argumentație:Conform acestui aliniat se încalcă autonomia universitară deoarece Ministerul poate demite rectorul unei universități în orice moment și din orice motiv. Precizăm că acest lucru trebuie decis doar de Senatul Universității care nu poate avea doar rol consultativ. Art. 192. (2) Atribuțiile Senatului sunt următoarele: a) garantează libertatea academică și autonomia universitară; b) elaborează și adopta Carta universității; c) aproba planul strategic de dezvoltare instituțională și planurile operaționale, la propunerea rectorului; d) aproba, la propunerea rectorului și cu respectarea legislației în vigoare, structura, organizarea si funcționarea universității; e) aproba proiectul de buget și execuția bugetară; f) elaborează și aproba: codul de asigurare a calității și codul de etică universitară; g) adopta codul drepturilor și obligațiilor studenților; h) aproba metodologiile și regulamentele privind organizarea și funcționarea universității; i) încheie contractul de management cu rectorul; j) controlează activitatea rectorului și a Consiliului de Administrație prin comisii specializate; k) validează concursurile publice pentru funcțiile din Consiliul de Administrație; l) aproba metodologia de concurs și rezultatele concursurilor pentru angajarea personalului didactic și de cercetare și evalueaza periodic resursa umană; m) aproba, la propunerea rectorului, sancționarea personalului cu performanțe profesionale slabe, în baza unei metodologii proprii și a legislației în vigoare; n) îndeplineste alte atributii, conform Cartei. . (4) Mandatul Senatului este de 4 ani. Durata mandatului unui membru al Senatului este de 4 ani, cu posibilitatea reînnoirii succesiv de maximum două ori. Pentru studenți, durata mandatului se reglementează prin Carta universitară. Propunem următoarele modificări: (2) Se completează cu o) Alege rectorul și prorectorii p) Validează sau invalidează ordinul de revocare al Rectorului Argumentație: Aceste aspecte sunt absolut necesare respectrii principiului constituțional al autonomiei universitare. (4) Mandatul Senatului este de 4 ani. Durata mandatului unui membru al Senatului este de 4 ani, cu posibilitatea reînnoirii succesiv de maximum două ori. Pentru studenți, durata mandatului se reglementează prin Carta universitară. O persoană nu poate ocupa funcția de rector sau decan mai mult de două mandate succesive. În contextul prezentului articol, mandatul efectuat parțial între două alegeri generale la nivel de universitate este asimilat mandatului complet de 4 ani. Argumentație: Aceste principii sunt necesare unei evoluții firești în viața universitară din România. (12) Acest alineat poate fi păstrat numai în contextul în care studenții vor fi reprezentați în aceeași pondere ca și în Senatul Universității, întrucât, conform paragrafelor sale este o structură decizională, de aceea este necesară prezența studenților. Nu putem să nu remarcăm contradicția dintre acest alineat și alineatul 2, astfel că Senatului îi sunt furate anumite drepturi. Art.193. (2) În cazul eliberării unui loc în funcțiile de conducere, se procedează la alegeri parțiale, în cazul șefului de departament sau se organizează concurs public, potrivit cartei, în termen de maximum 3 luni. Propunem următoarea modificare: (2) În cazul eliberării unui loc în funcțiile de conducere, se procedează la alegeri parțiale, potrivit cartei, în termen de maximum 3 luni. Argumentație: Numai așa se respectă ceea ce am propus anterior Art.201 (7) Statul poate sprijini învățământul superior particular acreditat. Propunem eliminarea alineatului Argumentație: Atâta timp cât la nivel ministerial se pune problema comasării de universități în scop evident economic, dar și faptul că momentan ministerul nu poate acoperi cheltuielile de investiții imperios necesare de la nivelul universităților publice, considerăm că nu se poate discuta despre sprijinirea materială a universităților particulare. Art.202. (7) Fondurile pentru burse și protecția socială a studenților se alocă în funcție de numărul de studenți și doctoranzi de la învățământul de zi, fără taxă de studii. Propunem următoarea modificare: (7) Fondurile pentru burse și protecția socială a studenților se alocă în funcție de numărul de studenți și doctoranzi de la învățământul de zi, fără taxă de studii. Universitățile vor vira în acest fond un minim de 4% din cuantumul taxelor de școlarizare. Argumentație: Având în vedere faptul că în învățământul superior de stat finanțarea este atât de la bugetul de stat cât și din venituri proprii realizate în cea mai mare parte din taxele de școlarizare, bursele ar trebui acordate pe specializări în funcție de numărul total de studenți, nu în funcție de numărul de studenți bugetați. Adrian Dumitru DUME - președintele studenților din Senatul Universității din Oradea,
Răducu-Theodor ȘERBĂNESCU - vicepreședintele studenților din Senatul Universității din Oradea, P.S. Am transmis materialul tuturor senatorilor si deputaților din județele Bihor, Satu-Mare și Salaj. |
|
|
|
joi, 21 noiembrie 2024, 14:12:55 Ora standard a Europei de Est
|
|
