Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Sã ai parte de ceea ce nu ai votat (?)

Blestemul care s-a abãtut asupra învãþãmântului

Sã ai parte de ceea ce nu ai votat (?)

Nu suntem superstiþioºi, dar cum am fi putut afla veºti bune, la conferinþa de presã organizatã, marþi, 13 aprilie (2010), la Inspectoratul ªcolar al judeþului Bihor?

Generalul, prof. Dorel Luca, generalul adjunct, prof. Ilie Crãciun ºi juristul, Ramona Bacter – purtãtorul de mesaj, altfel oameni de treabã, au venit, ieri, în faþa presei încãrcaþi cu energie pozitivã, dar au descãrcat desaga doar cu veºti proaste.
Cum ar fi putut sã ne încânte cele 107 premii ºi menþiuni naþionale aduse de olimpicii bihoreni în scurta vacanþã de Paºti, în faþa avalanºei, tãvãlugului ºi blestemului care s-au abãtut asupra învãþãmântului, cu noua Lege a Educaþiei Naþionale, votatã deja de Guvern, dar care nu trebuie sã treacã de parlament. Cum ar putea trece dupã rãul pe care îl aduce învãþãmântului?
Dupã acele reduceri aberante de norme didactice, înfãptuite mai mult sau mai puþin, din cauza nesãbuinþei ºi gândirii înguste ºi jignitoare la adresa dãscãlimii de un guvern mic, pus pe fapte mari, vin reducerile de activitate, tot din cauza aceloraºi guvernanþi care vor sã lichideze învãþãmântul românesc prin toate mãsurile anti-dascãli cuprinse în noua lege a educaþiei.
Vin restrângerile de activitate!
Din cele 156 de restrângeri de activitate la nivelul judeþului Bihor, învãþãtorii au parte de 52, culmea, în 52 de unitãþi de învãþãmânt, datorate numãrului mic de elevi, faþã de cel stipulat în noua lege a educaþiei. Astfel s-a ajuns ºi la comasãri. Din trei clase s-au fãcut douã ºi în municipiul Oradea. „În fiecare an, am avut 9-10 restrângeri de activitate, dar le-am rezolvat, le-am învârtit, le-am rãsucit, dar în final, nu am lãsat dascãlii pe drumuri. Unii au a doua facultate, alþii au dublã specializare, schimbã doar nivelul (ciclul, de la liceu la gimnaziu)...”, precizeazã generalul. În Oradea sunt restrângeri de activitate la Liceul de Artã, Liceul Teoretic „Lucian Blaga”, ºcolile „Avram Iancu”, Ioan Slavici”, „Octavian Goga”, ªc. nr. 11..., la C.S.E.I. (dar la ºcolile speciale, cazurile se rezolvã simplu, chiar dacã sunt multe, cinci). Tot din cauza comasãrilor se reduc secþiile maghiarã ºi românã la unele ºcoli, la Oºorhei ºi Biharia. Copiii maghiari din Oºorhei sunt direcþionaþi spre ªc. „Nicolae Bãlcescu” din Oradea, dar pot opta ºi pentru alte variante în municipiul Oradea. Secþia românã din Biharia are variante la Tãmãºeu sau în Oradea, la „Ion Bogdan”. Cei din ªuºturogiu rãmân pe loc, încã, din cauza navetei dificile. Desfiinþându-se gimnaziul la Pocola, gimnaziºtii vor învãþa în „Capitalã”, la Beiuº, în sat mai rãmâne doar ciclul primar. Noua lege îi afecteazã ºi pe profesorii-artiºti, de educaþie muzicalã ºi educaþie plasticã, de la „Traian Vuia”, Economic, „Transilvania”... La „Ghibu”, se fac trei rocade..., la mate ºi fizicã.
Comasãrile ºi restrângerile nu þin cont de naþionalitate, îi afecteazã deopotrivã pe români, dar ºi pe maghiari. ªi dascãlii maghiari din Cetariu, Curtuiºeni, Roºiori, ªimian, Tãmãºeu, Uileacu de Criº, Poºoloaca, Vadu-Criºului, de la „Alexandru Roman”, „Dacia” ºi Liceul Teoretic German „Fr. Schiller” vor avea parte de aceeaºi crudã soartã.
Ca ºi în anii anteriori, vor avea de suferit ºi cadrele cuprinse în pregãtirea practicã a elevilor (maiºtrii), care nu ºi-au continuat studiile, sã devinã ingineri...
Concursul de titularizare rãmâne în picioare!
„Contrat zonurilor care s-au vehiculat prin unele mijloace media, concursul de titularizare va avea loc în 14 iulie, ne asigurã generalul. Din cele peste 400 de posturi pe care le-am pregãtit ºi pentru acest an, tot vor rãmâne, dupã rezolvarea restrângerilor de activitate, peste 200 pentru titularizãri în învãþãmânt.
Legea e... lege!
E Bunã, nu-i Stufoasã, bine Articulatã!
Privitã din fotoliul de general, Legea Educaþiei Naþionale este bunã, nu-i stufoasã, e bine articulatã...
Sunteþi pe val, domnule general, de-aceea e bunã!
Potrivit noii legi, cicã grupa pregãtitoare trece de la grãdiniþã la ºcoalã, dar rãmâne tot la grãdiniþã, sub mâna educatoarelor care se pricep cel mai bine cum sã-i pregãteascã pe copii pentru ºcoalã. Deci clasa pregãtitoare va creºte tot în grãdiniþã. Atunci de ce vã mai stresaþi sã-i spuneþi clasã, domnilor (cu ºapte capete)?
Clasa a IX-a va creºte ºi se va forma în gimnaziu, chiar dacã se va recurge la douã schimburi. Halal realizare! Dar, atenþie, domnilor directori, nu-i mai sacrificaþi pe cei mici (ciclul primar), cu schimburi dupã-amiazã. Ei nu au dreptul sã plãteascã oalele sparte!
Menþinându-i la gimnaziu pe cei de-a IX-a, guvernanþii încearcã sã-i salveze... sã nu plece în Spania, la cãpºuni, sã nu mai disparã din peisaj... din motive încã nedesluºite! Cicã trebuie sã stea, musai, în ºcoalã, pânã la 16 ani! Artificii ieftine, domnilor! Mentalitatea nu se schimbã cu una cu douã!
S-a mai vorbit la conferinþã despre evaluarea elevilor pe bazã de portofolii. Singura mãsurã cu cap din multele care s-au inventat ºi care nu se potrivesc învãþãmântului românesc în vreme de crizã. Despre consiliul de administraþie se tot vorbeºte... ºi s-a ajuns la formula, ca la maºinile de teren, puternice, 4 ori 4, patru cadre didactice, patru din consiliul local, patru pãrinþi..., dar preºedintele sã fie, totuºi, cadru didactic, „ca sã nu ajungã un tractorist sã conducã ºcoala”, vorba unei distinse doamne.
Dascãlii trebuie sã-ºi facã legea lor!
Aºadar, soarta dascãlilor români se decide în parlament, ori-ori, care pe care! Toatã lumea sare, „binevoitoare”, se angajeazã, sã dezbatã ºi sã dreagã legea, uitându-se cã cei care ar trebui sã decidã soarta dascãlilor, singurii, nu pot fi decât ei, cei care muncesc în învãþãmânt, cei care luptã ºi suferã, nu spectatorii de ocazie sau politicienii de elitã. Dascãlii trebuie sã-ºi facã legea lor! Dascãlii au bun-simþ ºi educaþie sã nu se amestece în treburile altora, ei nu doresc sã facã lege ziariºtilor, nici medicilor, nici politicienilor... Ei doar i-au învãþat carte, ºi i-au educat, acolo unde s-a putut...
Aºadar, oameni buni, lãsaþi-i pe dascãli sã-ºi facã legea lor, nu vã mai amestecaþi, pentru cã numai stricaþi, nu îndreptaþi, ºi duceþi învãþãmântul de râpã, în aceeaºi direcþie greºitã în care merge ºi þara, prost administratã! (Ovidiu DAN)

Trimite email
sâmbătă, 23 noiembrie 2024, 11:42:30 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Conferința anuală ,,Agora”

Ieri, 22 noiembrie 2024, în Aula Albastră a Universității ,,Agora" din municipiul Oradea, s-a desfășurat Conferința anuală ,,Agora" - 2024, cu participarea doamnei rector, conf. univ. dr. Alina Angela Manolescu, a doamnei profesor univ. dr. Adriana Manolescu, președinte fondator, a prorectorilor și decanilor celor două facultăți, cadre didactice universitare, studenți și invitați din partea Primăriei Municipiului Oradea și a Poliției Locale, alți colaboratori ...