Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

„Surâde vieții și viața îți va surâde!”

Mărturia unei experiențe Erasmus

„Surâde vieții și viața îți va surâde!”

Mihaela Caba este studentă în anul III la Facultatea de Psihologie din Oradea. S-a întors de curând din Porto, Portugalia, unde a studiat un semestru prin intermediul unei burse Erasmus obținute de la Universitatea din Oradea.

-Mihaela, cum ai ajuns să aplici pentru o bursă Erasmus?
-Era prin ianuarie-februarie 2009. Văzusem un afiș al Biroului de relații internaționale al Universității din Oradea ce anunța perioada de depunere a dosarelor pentru studenții care doresc să studieze în străinătate prin programul Erasmus. „Cochetam” de multă vreme cu ideea de a studia în străinătate, de aceea am căutat mai multe detalii despre acest program. Mi-am dat seama că întruneam condițiile, cu clauza de a ști bine engleză și nu portugheză, dar nici nu mă gândeam că voi studia vreodată în Portugalia. Am adunat toate actele necesare și am depus dosarul cu gândul la o bursă Erasmus în Italia sau Anglia.
-Și totuși, de ce Portugalia?
-Anglia nu a fost pe lista facultăților, iar Italia, mai exact Università degli Studi di Parma, era pentru o altă specializare din aria științelor socio-umane, dar nu psihologie. Mă resemnasem cu ideea că nu am să fac Erasmus. Însă, la puțin timp, am fost contactată de biroul respectiv fiind întrebată de ce nu doresc bursa la Universidade do Porto. În prima fază am fost cât se poate de defensivă. Nu vorbesc o boabă portugheză, iar Portugalia e undeva, la capătul Europei, o fâșie verde despre care nu știu mai nimic. Așa am simțit eu să refuz propunerea făcută, dar parcă ceva încolțise în mine, totuși. Am început să caut mai multe informații despre Porto și Universitatea din Porto, pentru că în viață a spune nu fără certitudine nu e tocmai înțelept... În plus, o fostă colegă de liceu tocmai se întorsese din Coimbra, oraș studențesc portughez, unde a studiat tot ca student Erasmus. S-a întors extrem de încântată de Portugalia, de ospitalitatea portughezilor, de spiritualitatea și modul lor de viață. M-am consultat și cu alte persoane, cu profesorii mei și nu în ultimul rând, cu părinții. La final, mi-am zis : De ce nu? Așa că, la finele lunii august, m-am trezit că trebuie să-mi fac bagajele pentru Portugalia - dar fără a apuca să învăț portugheză…
-Cum este Portugalia?
-Portugalia este o țară pe cât de mică, pe atât de plină de locuri istorice, cu o amprentă aparte... orașe precum Braga, Coimbra, Guimarães, Aveiro, Fatima sau Porto te fac să înțelegi că și-au meritat etichetele, precum „Roma Portugaliei” (Braga, cel mai vechi oraș al țării), „Veneția portugheză” (Aveiro), „Vaticanul portughez” (Fatima) sau centrul cultural european în 2010: Guimarães.
-Nu ai zis nimic de Porto... sau de limba portugheză...
-Mda... Porto este al doilea oraș în Portugalia, situat în partea de nord-est, oraș portuar, cu ieșire la Oceanul Atlantic... Ah! Celebru nu doar datorită F.C. Porto, ci și „Vinho do Porto” (vinul de Porto); un oraș cu un centru istoric fascinant, pe malul râului Duoro (ce desparte Porto de orașul Vila Nova da Gaia, prin șase poduri - opere arhitecturale), cu un stil baroc (faianța de Porto sau albastru de Porto), foarte multe biserici și clădiri construite încă din Evul Mediu. În plus, Universitatea din Porto este cea mai mare universitate din Portugalia după numărul de studenți (28.000), fondată prin... 1911! Cât despre limba portugheză... este a șasea limbă în lume, dar ca români am putea-o considera și mai sus: are aceeași gramatică și seamănă extrem de tare cu limba noastră românească. Am învățat-o ușor, cu un curs intensiv la care fiind româncă am fost inclusă împreună cu spanioli, italieni și francezi la „special beginners”.   
-Mihaela, cum apreciezi acea experiență?
-Experiența Erasmus a fost pentru mine ceva unic, fără a exagera. Au fost doar cinci luni și jumătate pentru că nu am putut să rămân mai mult, dar mă simt de parcă ar fi trecut mult mai mult.
-În ce sens... mult mai mult?
-Spun aceasta în sens pozitiv. Perioada trăită în Porto m-a făcut să simt o creștere accelarată la toate nivelurile: academic, social, cultural. Mi se pare că am plecat copil și m-am întors tânăr: mai responsabilă, mai realistă și mai încrezătoare. O astfel de experiență nu doar te face pelerin prin alte ținuturi, ci pur și simplu te marchează.
-Ce te-a marcat cel mai mult din experiența Erasmus?
-Cred că dimensiunea ei inter-culturală. Am întâlnit studenți din toate colțurile lumii: din Brazilia până în China. Am fost 1.200 de studenți străini, fiecare cu specificul său: cu istoria sa, cu mâncarea sau muzica tradițională. Împreună cream, în mod real, unitatea prin diversitate, live. Mi-a făcut mare plăcere să aflu foarte multe despre Angola, Mozambic și alte locuri de pe glob unde se vorbește portugheza, am rămas fascinată de Brazilia, care parcă o și simțeam de cealaltă parte a Atlanticului…
Am rămas pur și simplu îndrăgostită de Oceanul Atlantic și de cât de repede puteam ajunge la plajă (jumătate de oră din centrul orașului). Nu în ultimul rând, m-au impresionat portughezii, felul lor de a fi: ospitalieri, sociabili, înțelegători, dar în același timp hotărâți și fermi. Un popor extrem de muncitor, spiritual, uman (gen: pietonul face regula în trafic), conservator al culturii proprii, dar în același timp deschis să afle cât  mai multe despre cei veniți din alte locuri ale globului. Mă întrebau toți despre Dracula, dar erau la fel de interesați, spre exemplu, cum este ritul oriental, cum gătim noi sau cum sărbătorim Crăciunul. Deși au auzit multe lucruri negative despre românii emigranți nu ne etichetau din start, erau dornici să cunoască omul - care pentru ei este cel mai important.
La rândul lor, au rămas la fel de fascinați de cultura noastră, de abilitatea românilor de a învăța limba portugheză și de cât de multe limbi străine știm (un adevărat dar de la Dumnezeu pe care noi, românii, sigur îl avem).
-Ce ne poți spune despre nivelul academic?
-La nivel academic, Faculdade de Psicologia e de Ciências da Educação do Porto funcționează pe un sistem ce are în centru activitatea de cercetare științifică - cu proiecte și oameni ce nu puteau decât să-ți stârnească interesul de cunoaștere și autodepășire..., o bibliotecă imensă, laboratoare specializate în toate domeniile psihologiei, încât studenții de la psihologie ajungeau să fie ei înșiși orientați vocațional ce specializare să aleagă. Cu toate acestea, trebuie să ținem cont că e o facultate ce în acest an a împlinit 30 de ani de existență, în timp ce la noi Psihologia a „reînviat” după ’89. Þinând cont de acest context istoric și economic, eu cred că psihologia românească e la un nivel peste mediu, avem o bază teoretică foarte bună și chiar cred că progresăm.
La psihologie în Porto, am fost singura și prima studentă străină de la Universitatea din Oradea, mi-au fost precursoare două studente din Iași și Constanța.
-Nu te-ai gândit să rămâi în Porto?       
- După două luni, mi s-a propus să mă fac „student portughez” și credeam că e o glumă. M-am gândit la această variantă, dar am decis să mă reîntorc pentru a-mi da aici licența și am să văd apoi. Erasmus este oricum o experiență pe care o recomand oricărui student, fără frică! E mai mult decât o șansă ce o avem pentru că suntem membri ai Uniunii Europene, este posibilitatea de a vedea lumea cu alți ochi și a te vedea altfel, de a te dezvolta multilateral: social-cultural-intelectual și personal.
-Mihaela, îți mulțumim, și mult succes la licență!
-Și eu îți mulțumesc, dar vreau să mulțumesc pe această cale Universității din Oradea (Departamentul de relații internaționale), profesorilor de la Psihologie și mai ales părinților mei, fără de care nu aș fi putut fi student Erasmus în Porto, Portugalia.
După cum ați putut constata, Mihaela e un interlocutor plăcut...
Accesibil pentru studenții români încă din 1998, programul ERASMUS le pune la dispoziție burse la universități afiliate din statele comunității europene. Prin programul Erasmus, pus la dispoziție de Uniunea Europeană, se poate studia într-o altă universitate din Europa pentru o perioadă de la trei la douăsprezece luni. (Alex)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Surâde vieții și viața îți va surâde!”
Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 14:02:27 Ora standard a Europei de Est