Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

“Mărțișorul – simbol tradițional românesc“

Proiect multilateral Comenius “All Different – All Equal”

“Mărțișorul – simbol tradițional românesc“

În cadrul proiectului multilateral Comenius „All Different – All Equal”, elevii din ciclul primar (clasele I B, II A și D, III A, B, C, IV B și C) au participat joi, 25 februarie 2010, la activitatea „Mărțișorul – simbol tradițional românesc”.

Scopul activității a constat în conștientizarea copiilor de potențialul lor creativ prin dezvoltarea de abilități personale și prin dezvoltarea interesului în a afla despre existența diferitelor culturi și obiceiuri și nu în ultimul rând, despre sărbătorile specific românești.
Copiilor li s-a prezentat un material în power-point, prin intermediul căruia au aflat că mărțișorul este un obicei specific românesc. Luna martie poartă numele popular „Mărțișor”, nume de origine latină (martius). Calendarul roman considera data de 1 Martie prima zi din an, zi în care se celebra sărbătoarea „Matronalia”, serbarea zeului Marte, ocrotitor al câmpului și al turmelor, zeu care personifica renașterea naturii. Mărțișorul, simbolul primăverii, se confecționa în trecut din fire de cânepă sau lână, iar mai târziu din bumbac, fire albe și roșii, care se legau în formă de 8. De acest șnur se atașau monede din aur sau din argint sau fire de iarbă, muguri sau flori. Îmbinarea culorilor alb și roșu e tradițională. Se purta la nunți sau când se nășteau copii sau la hainele de înmormântare ale bătrânilor. Cele două culori simbolizează continuitatea vieții după moarte. Încă din vechime, mamele prindeau copiilor mărțișorul la gât, la mână sau la picior, obiceiul păstrându-se și astăzi în unele sate, pentru ca oamenii să fie feriți de rele și de boli. Există zone în care sunt împododite și casele cu șnur alb și roșu. După ce trece perioada mărțișorului, șnurul nu se aruncă, ci se pune într-un pom bătrân, ca să dea roade în acel an.
Tradiția mărțișorului a rămas încă nealterată, chiar dacă este comercializată la scară mare. Mamele și bunicile sunt păstrătorii tradiției, ele ajută copiii la confecționarea mărțișoarelor, ele le prind copiilor lor mărțișoare la piept, parcă însoțite și acum de gândul de a-și proteja odraslele. Copiii văd, simt, participă la continuarea tradiției, poartă mărțișoarele cu bucurie și cu mândrie. Mai mult, copiii participă ei înșiși la confecționarea mărțișoarelor, acordă tradiției un strop din timpul lor, lucrează, colaborează cu cei din jur, respectă munca lor și a celorlalți. Din această activitate toți au de câștigat.
Ineditul manifestării de joi a constat în faptul că elevii, ajutați de domnii  învățători: Păduraru Florica, Hadade Silvia, Roman Dorina, Goje Carmen, Ambrus Rozalia, Fekete Eva, Bocșe Alina și Traier Șandor, au lucrat în echipă, fără a fi închistați în tipare și modele. Au primit materiale variate și li s-a permis crearea oricărui model imaginat de către aceștia. Ceea ce a rezultat a fost cu totul deosebit, fiecare lucrare reușind să ne surprindă cu frumusețea ei și ingeniozitatea de care a dat dovadă creatorul său. Observăm în fiecare mărțișor pe care îl privim măiestria, creativitatea, ingeniozitatea, răbdarea, totodată dragostea și căldura prinse de copii în lucrările lor și aduse și de anotimpul optimismului, al credinței în mai bine.
Activitatea s-a finalizat cu expoziția de mărțișoare realizate de către copii. Fiecare elev și-a așezat lucrarea pe un panou, care a fost expus la intrarea în școală, pentru a fi admirat de un număr cât mai mare de persoane. Elevii au fost încântați să participe la o nouă activitate din cadrul Proiectului Comenius, o activitate care a urmărit și îmbunătățirea aspectelor vizând comunicarea, lucrul în echipă, interacțiunea dintre elevii din aceeași clasă sau din clase diferite, dar și dinamismul activităților derulate împreună cu elevii.
Panoul mărțișoarelor va deveni parte a calendarului pe anul viitor, unul dintre produsele finale ale proiectului Comenius. Multe dintre mărțișoare se vor îndrepta în aprilie spre Polonia, următoarea țară gazdă din proiect și vor fi înmânate colegilor din celelalte patru țări partenere.(Dorina Roman)
Trimite email
duminică, 22 decembrie 2024, 08:29:12 Ora standard a Europei de Est