Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

„ProOzon” la Școala „Nicolae Bălcescu” din Oradea

Miercuri, în și de Ziua internaționalǎ a protecției stratului de ozon

„ProOzon” la Școala „Nicolae Bălcescu” din Oradea

Câți dintre elevi știu cǎ 16 septembrie este Ziua internaționalǎ a protecției stratului de ozon?
Probabil cǎ foarte puțini. Dar elevii de la Școala cu clasele I-VIII „Nicolae Bǎlcescu” din Oradea au aflat. De dimineațǎ, pe ecranul din holul de la intrarea în școalǎ, era anunțatǎ activitatea ProOzon, organizatǎ de clasa a VIII-a C. Cei trei “o” din titlu sugereazǎ formula ozonului: O3.

Chiar dacǎ primele zile ale anului școlar au fost mai aglomerate ca oricând, directorul Ioan Mocan, directorul adjunct Szabo Gyongy, directorul educativ Alina Deliman și profesori de diferite specializǎri au rǎmas dupǎ terminarea orelor de curs sǎ asiste la  activitatea organizatǎ de prof. Dorina Szatmari, diriginta clasei a VIII-a C.
În cabinetul de limba română, cu pereți pavoazați ingenios cu teme eminesciene, elevii și dascǎlii au fost conduși de aceastǎ datǎ în universul nu mai puțin poetic al atmosferei Pǎmântului.
Din prezentarea fǎcutǎ cu ajutorul videoproiectorului, am aflat cǎ ziua de 16 septembrie a fost desemnatǎ Ziua internaționalǎ a protecției stratului de ozon, deoarece în data de 16 septembrie 1987, a fost semnat Protocolul de la Montreal. Prin acest act, 120 de națiuni au hotǎrât sǎ se angajeze în lupta împotriva factorilor care distrug stratul protector al Pǎmântului.
Începând de atunci, în statele care au aderat la acest protocol, printre care și România, au fost regândite tehnologiile poluante, s-a interzis folosirea freonilor în confecționarea sprayurilor și a sistemelor de refrigerare de tip vechi, au fost promovate tehnologii noi, lansate programe și campanii cu scopul de a stopa degradarea stratului de ozon.
Mǎsurǎtorile aratǎ cǎ aceste mǎsuri au fost eficiente într-o oarecare mǎsurǎ. Dimensiunile „gǎurii de ozon” descoperite în 1985 deasupra Antacticii, cu ajutorul sateliților, au scǎzut, dar situația rǎmâne alarmantǎ și trebuie sǎ stea în continuare în atenția omenirii. Cercetǎtorii afirmǎ cǎ, chiar dacǎ vor continua mǎsurile de protejare a stratului de ozon, daunele provocate deja se vor putea remedia abia în 50 de ani.
Elevii au aflat apoi cǎ atmosfera e formatǎ din mai multe straturi, cǎ existǎ ozon „bun” în stratosferǎ (între 10 și 50 km) și ozon „rǎu” în troposferǎ (între 0 și 10 km). Ozonul „bun” ne apǎrǎ de efectele dǎunǎtoare ale razelor ultraviolete, jucând rolul unui adevǎrat filtru absorbant pentru acestea. Ozonul „rǎu” este din pǎcate într-o continuǎ creștere datoritǎ emisiilor gazoase din surse industriale, de la autovehicule etc. Prin activitatea „ProOzon”, elevii clasei a VIII-a C s-au declarat prieteni cu ozonul „bun”.
Prezentarea a fost urmatǎ de lucru pe ateliere. Cele șase echipe formate fiecare din patru - cinci elevi au primit teme diferite. Deși stângaci la început, elevii s-au lǎsat repede captați de sarcinile primite. Echipa cea mai rapidǎ a fost formatǎ din elevii Pușcaș Oana, Gaja Diana, Torjoc Vlad, Crișan Cristian. Ei au avut de rezolvat un test („Pisa”) în care, plecând de la fenomene atmosferice reale, trebuiau rezolvate probleme de matematicǎ.
Celelalte echipe au avut de realizat: afișe, strategia unei campanii pentru protejarea mediului, hǎrți tematice, scurte creații literare cu cuvinte impuse, și un dialog ... mai ciudat – între un câine și un copac, în anul 2060, în condițiile în care oamenii rǎmân nepǎsǎtori la problemele de mediu. Isteți, receptivi, cu umor și un mare potențial care meritǎ exploatat – aceasta a fost impresia pe care au lǎsat-o elevii din clasa a VIII-a C!
Deși nu a fost înscrisǎ oficial în cadrul activitǎților din „Sǎptǎmâna mobilitǎții” (16 – 22 septembrie), Primǎria Oradea, aflând de activitatea organizatǎ la Școala “Nicolae Bǎlcescu”, le-a dǎruit elevilor insigne cu sigla acestui eveniment.
Activitatea „ProOzon” a dovedit cǎ  problemele de mediu pot reuni matematica, biologia, chimia, fizica, desenul și literatura. Pluridisciplinaritatea, multidisciplinaritatea și transdisciplinaritatea nu sunt doar concepte teoretice, ele sunt chiar aplicabile și eficiente în înțelegerea lumii atât de complexe în care trǎim. (Dorina Szatmari)

Trimite email
sâmbătă, 21 decembrie 2024, 15:48:27 Ora standard a Europei de Est