Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 februarie 2025

Pregătire gratuită pentru Bacalaureat 2025 la toate disciplinele și platformă cu materiale și resurse didactice pentru elevii din toată țara, oferite de Universitatea de Vest din Timișoara, UVT. Prima sesiune are loc sâmbătă, 1 martie
Universitatea de Vest din Timișoara, UVT, începe sâmbătă, 1 martie, ediția din acest an a programului de pregătire pentru examenul de Bacalaureat 2025, la toate cele 14 discipline, pentru elevii din întreaga țară. Sesiunile se vor desfășura săptămânal, sâmbăta, în format online, până în data de 7 iunie 2025 și participarea este gratuită.
Exemple de materiale oferite pe platforma bac.uvt.ro:
Pregătire pentru Bacalaureat 2025. Scrierea cu unu, cu doi sau cu trei de „i” / Explicații pentru elevii de liceu, oferite de Universitatea de Vest din Timișoara
Textul argumentativ pentru Bacalaureat 2025. Structură, conectori – explicații și model de rezolvare pentru elevii de liceu, oferite de Universitatea de Vest din Timișoara
Sesiunile de pregătire se organizează pentru toate cele 14 discipline pentru care elevii urmează să susțină probe scrise:
Disciplina aferentă probei 1: limba și literatura română;
Disciplinele aferente probei 2: matematică nivel M1 și M2, istorie;
Disciplinele aferente probei 3: biologie, chimie, economie, filosofie, fizică, geografie, informatică, logică, argumentare și comunicare, psihologie și sociologie.
Înscrierea pentru participarea la programul de pregătire se realizează prin completarea ACESTUI FORMULAR și este gratuită, iar detaliile complete sunt disponibile aici: https://bac.uvt.ro/
Informații și orar
Orarul modulelor de pregătire, pentru fiecare zi de sâmbătă din perioada 01.03 – 07.06.2025, este următorul, fiind stabilit în așa fel încât să permită elevilor participarea la programul de pregătire pentru toate disciplinele la care urmează să susțină proba scrisă în cadrul examenului de bacalaureat:
9.00 – 10.30 – Limba și literatura română;
10.45 – 12.15 – Matematică (nivel M1 și M2) și Istorie;
12.30 – 14.00 – Biologie, Chimie, Economie, Filosofie, Fizică, Geografie, Informatică, Logică, argumentare și comunicare, Psihologie, Sociologie.
De asemenea, pe platforma bac.uvt.ro elevii din întreaga țară și pot găsi, pe lângă informații despre programul de pregătire pentru examenul de bacalaureat organizat de UVT la toate disciplinele și celelalte oportunități din cadrul programului UVT pentru elevi, și materiale didactice suport realizate de cadre didactice din cadrul UVT cu conținuturile teoretice pentru fiecare disciplină de la examenul de bacalaureat și instrumente de testare, precum și lecții video (deocamdată doar pentru disciplina Limba și literatura română).
Programul de pregătire pentru examenul de bacalaureat organizat de Universitatea de Vest din Timișoara face parte din amplul program de sprijin intitulat UVT pentru elevi, care cuprinde, totodată, concursuri dedicate elevilor, webinare de dezvoltare personală, consiliere individuală în carieră și școala de vară West Summer University (WSU).
Infomații suplimentare:
Seria de webinare de dezvoltare personală dedicate elevilor, susținute de echipa Serviciului de Consiliere și Sprijin pentru Studenți (SCSS) din UVT va începe pe data de 12 martie 2025 cu webinarul Secretul unei vieți împlinite, urmând ca timp de 9 săptămâni, în fiecare miercuri, de la ora 15.00, să fie abordată o nouă tematică, până la momentul ulterior susținerii examenul de bacalaureat când programul se încheie cu al 2-lea webinar despre alegerea programului de studii potrivit.

Înscrierea pentru participarea la webinarele de dezvoltare personală se realizează prin completarea formularului, iar detaliile complete sunt disponibile pe site-ul universității.

UVT, prin facultățile componente, a pregătit și un număr de 26 de concursuri pentru elevi, din 16 domenii de studii, o parte dintre acestea oferind condiții speciale în procesul de admitere la UVT elevilor care obțin distincții. Regulamentele de organizare și desfășurare a concursurilor, dar și alte detalii, sunt disponibile pe site-ul universității.

Consilierea în carieră
Serviciul de de Consiliere și Sprijin pentru Studenți (SCSS) al UVT pune la dispoziția elevilor care au nevoie de suport pentru alegerea traseului educațional și profesional și sesiuni individuale de consiliere în carieră, pentru care aceștia se pot programa prin completarea formularului. O altă resursă de care elevii pot beneficia, în scopul unei mai bune orientări spre un anumit traseu educațional și profesional, este platforma YTM, un instrument de testare psiho-vocațională dezvoltat de Universitatea de Vest din Timișoara. Mai multe detalii despre serviciile de consiliere în carieră și despre platforma YTM sunt disponibile pe site-ul universității.

80 de ani de-aduceri aminte

27 ianuarie este o zi de reflecţie asupra trecutului...


80 de ani de-aduceri aminte
27 ianuarie este o zi de reflecție asupra trecutului și o pledoarie pentru toleranță şi respect între popoare. La nivel global, sunt organizate ceremonii de comemorare, iar în România sunt desfășurate evenimente care onorează memoria celor dispăruți şi promovează educația despre Holocaust.

Memorialele Holocaustului din țară stau mărturie a suferinței evreilor români și este datoria noastră colectivă, să ne asigurăm că astfel de tragedii nu se vor mai repeta niciodată.
România a avut o istorie complexă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când regimul antonescian a colaborat cu Germania nazistă în implementarea politicilor antisemite. Mii de evrei din România au fost deportaţi în lagărele naziste, inclusiv la Auschwitz-Birkenau. Aici, aceştia au fost supuşi muncii forţate, experimentelor medicale inumane şi, pentru cei mai mulţi, exterminării în camerele de gazare.
Printre evreii deportaţi s-au numărat bătrâni, femei şi copii, victime ale unei ideologii care nu le-a permis să-şi trăiască vieţile. Estimările istorice indică faptul că zeci de mii de evrei români şi-au pierdut viaţa la Auschwitz, în timp ce un număr mic a supravieţuit, fiind eliberaţi în 1945. La 27 ianuarie 1945, trupele sovietice ale Armatei Roşii au eliberat lagărul nazist de concentrare şi exterminare Auschwitz-Birkenau din Polonia, un simbol al atrocităţilor comise de regimul nazist. Această dată este marcată anual ca Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, aducând un omagiu milioanelor de evrei şi altor victime care au pierit sub regimul nazist.
Momentul eliberării lagărului Auschwitz-Birkenau a adus cu sine descoperirea groazei, mii de prizonieri, martori ai unui genocid care a lăsat o amprentă de neuitat asupra istoriei. Printre aceşti supravieţuitori s-au numărat şi evrei din România, care au reuşit să trăiască în ciuda condiţiilor inimaginabile.
Aceşti supravieţuitori au devenit martori vii ai Holocaustului, iar mărturiile lor au fost esenţiale în documentarea asupra atrocităţilor comise în lagăre. Mulţi dintre ei au ales să părăsească Europa după război, stabilindu-se în țări precum Israel sau Statele Unite, dar au păstrat vie amintirea celor pierduţi.
După eliberarea de la Auschwitz, evreii din Oradea care au supraviețuit, s-au confruntat cu provocări semnificative. Mulți dintre ei s-au întors în orașul natal, dar au găsit comunități devastate și familii distruse. Unii supraviețuitori au încercat să revină la viața normală, reconstruind ceea ce mai rămăsese din existența lor anterioară, în timp ce alții au fost nevoiți să se adapteze la o realitate complet diferită. Mulți au ales să emigreze în alte țări, căutând un nou început, în special în Statele Unite, Israel sau alte regiuni unde au putut găsi o comunitate evreiască și un mediu mai sigur. În plus, supraviețuitorii au fost implicați în diverse inițiative de reconstrucție a comunității evreiești din Oradea, contribuind la revitalizarea vieții culturale și religioase. Aceasta a fost marcată de un profund sentiment de pierdere, dar și de o dorință de a păstra vie memoria celor care au fost uciși și de a construi un viitor mai bun.
Mulți supraviețuitori au simțit o responsabilitate de a povesti experiențele lor, participând la interviuri, scriind cărți sau contribuind la proiecte de cercetare pentru a asigura că memoria victimelor este păstrată. Ei s-au alăturat organizațiilor care ofereau sprijin altor supraviețuitori sau care s-au ocupat de educația despre Holocaust, contribuind la creșterea conștientizării și la prevenirea unor astfel de atrocități în viitor.
Tereza Mozes a fost o supraviețuitoare a Holocaustului din Oradea, cunoscută pentru povestea sa de viață și pentru activitatea sa de promovare a memoriei victimelor Holocaustului. După eliberarea de la Auschwitz, Tereza a devenit o voce importantă în comunitatea evreiască, dedicându-se educației și conștientizării despre ororile suferite de evrei în timpul războiului.
Ea a participat la diverse evenimente și a fost implicată în activități care vizau păstrarea memoriei Holocaustului, inclusiv prin povestirea experiențelor sale personale. Tereza Mozes a fost un exemplu de curaj și reziliență, contribuind la eforturile de a educa generațiile viitoare despre importanța toleranței și a respectului pentru diversitate.
Prin comemorarea victimelor, ne angajăm să cultivăm o societate întemeiată pe respect reciproc, diversitate şi umanitate.

,,Bunătatea salvează lumea"
Partener în cadrul proiectului ,,Bunătatea salvează lumea", inițiat de Colegiul Național ,,Doamna Stanca" Satu-Mare, în 27 ianuarie, Colegiul Național ,,Mihai Eminescu" a comemorat victimele Holocaustului, susținând importanţa educaţiei despre toleranţă, într-o activitate interdisciplinară, istorie/religie, desfășurată la clasa a VIII-a, după un plan prestabilit:
Durată:
50 de minute
Scop: dezvoltarea sensibilităţii elevilor faţă de tragediile istorice, în special Holocaustul, şi promovarea valorilor toleranţei, respectului şi diversităţii.
Obiective:
Cognitive:

identificarea contextului istoric al Holocaustului şi implicaţiile acestuia asupra evreilor din România;

înţelegerea semnificaţiei zilei de 27 ianuarie şi importanţa comemorării victimelor.

Afective:

manifestarea empatiei faţă de suferinţa victimelor Holocaustului;

dezvoltarea unei atitudini de respingere a discriminării şi intoleranţei.

Pragmatice:

participarea activă la discuţii şi realizarea unor materiale care reflectă înţelegerea subiectului.

Resurse necesare:
Proiector sau tablă interactivă;
Imagini istorice (lagărul Auschwitz-Birkenau, documente, fotografii ale victimelor);
Fragmente din mărturii ale supravieţuitorilor;
Materiale de scris (hârtie, pixuri, markere).
Desfăşurarea activităţii:
1. Introducere (10 minute
Profesorul prezintă tema activităţii, explicând semnificaţia zilei de 27 ianuarie; se descrie pe scurt contextul istoric al Holocaustului, cu accent pe deportările evreilor din România; elevii sunt întrebaţi ce ştiu despre Holocaust, despre evreii din România și cei din Oradea.
2. Activitate principală (30 minute)
2.1. Prezentare vizuală (10 minute):
se proiectează imagini şi se citesc fragmente din mărturii ale supravieţuitorilor;
profesorul explică rolul lagărului Auschwitz şi condiţiile de viaţă ale prizonierilor.
2.2. Discuţie interactivă (10 minute):
elevii sunt invitaţi să reflecteze asupra impactului Holocaustului şi să răspundă la întrebările: De ce este important să comemorăm victimele?
Cum putem preveni astfel de tragedii în viitor?
2.3. Activitate creativă (10 minute):
elevii realizează un afiş sau un mesaj scurt de comemorare a victimelor Holocaustului, prezentându-și materialele în fața clasei.
3. Încheiere (10 minute)

profesorul subliniază importanţa toleranţei şi respectului reciproc în societate, propunând un moment de reculegere pentru victimele Holocaustului;

îi felicită pe elevi pentru contribuția la reușita activității;

elevii sunt invitaţi să discute cu familiile lor despre ce au învăţat în cadrul lecției.

Evaluare:

implicarea elevilor în discuţii;

creativitatea şi mesajul transmis în cadrul afişelor;

reflecţia personală exprimată în timpul activităţii.

Această activitate a contribuit la înţelegerea unei pagini tragice din istorie, oferind elevilor instrumentele necesare pentru a promova valori pozitive şi a respinge discriminarea. Lecția de istorie i-a ajutat pe elevi să înțeleagă profund Holocaustul, să dezvolte empatia și respectul față de diversitate. Comemorarea victimelor Holocaustului este o responsabilitate comună. Fiecare dintre noi poate contribui la o lume mai tolerantă.
Profesori coordonatori, Daniela Sopota & Violeta Ias
Colegiul Național ,,Mihai Eminescu" Oradea