Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Cu prof. ing. Viorel Muscaș într-o ... „misiune spațială”

Pledoarie pentru studiul științelor

Cu prof. ing. Viorel Muscaș într-o ... „misiune spațială”

Viorel Muscaș, profesor de informatică la Liceul Teoretic „Aurel Lazăr” din Oradea, este unul dintre cei patru dascăli orădeni care au ajuns la Centrul educațional NASA, prin programul „Honeywell Space Academy for Educators”. În alte perioade, au aplicat și au ajuns să poarte costum albastru într-o „misiune spațială”: prof. Szatmari Dorina, Valentina Matei și Vad Marta.

 La recenta „misiune spațială” pe care a avut-o în Orășelul copiilor din Oradea, domnul profesor inginer Viorel Muscaș s-a „îmbarcat”, alături de prof. Szatmari Dorina și Valentina Matei. Acum „piloteză” de unul singur, povestindu-ne cum a ajuns la Centrul educațional NASA.
 Am aflat de programul „Honeywell Educators @ Space Academy 2008” de pe un site pe care un profesor ce participase în anul precedent își publicase impresiile pline de entuziasm. Am aplicat în toamna anului trecut fără să mă gândesc prea mult la șansele mele de a accede la acest workshop, fiind la acel moment chiar puțin circumspect. Cu destul de multă surpriză, dar de ce să nu recunosc și cu deosebită satisfacție, am primit pe la începutul lunii martie un e-mail prin care eram felicitat pentru faptul că am fost acceptat în acest program.
 A început apoi o cursă contra cronometru: înscrierea pentru interviul de la Ambasada S.U.A. din București, primirea vizei, achiziționarea online a biletului de avion, încropirea bagajului.
 Cu aprobarea conducerii școlii și având toate celelalte condiții îndeplinite, am purces spre Budapesta pe data de 10 iunie 2008 (noaptea) de unde „m-am îmbarcat” având ca primă destinație Londra, iar apoi Charlotte (S.U.A.), destinația finală fiind Huntsville (Alabama, S.U.A).
 Era prima mea experiență de călătorie cu avionul și desigur prima vizită în State; aveam să fiu pentru prima dată deasupra norilor. Nu pot să zic că am avut un drum lipsit de peripeții: la Charlotte condițiile meteorologice nu au permis decolarea în condiții de siguranță și a trebuit să aștept a doua zi pentru a ajunge la destinație.
La Centrul educațional NASA 
Odată ajuns în Huntsville, am fost preluat și direcționat către apartamentul din campus după care am fost dus la activitățile care se desfășurau deja, deși întâmpinam mici probleme datorate diferenței de fus orar.
 Primul lucru pe care l-am aflat a fost faptul că cei peste 120 de profesori care făceau parte din prima serie a acestui program erau împărțiți în șase echipe; fiecare echipă purta un nume sugestiv: Determinare, Inspirație, Explorare, Unitate, Integritate, Destin și avea doi team-leaderi. Majoritatea profesorilor participanți erau americani, ceilalți erau profesori români, jamaicani, indieni, englezi sau din Africa de Sud, deci o adevărată diversitatea de civilizații și culturi educaționale.
 Programul zilnic era cam de la 7 dimineața până la 7-8 seara, incluzând trei mese și o gamă largă și diversă de activități, traininguri și workshopuri, atât educaționale, cât și fizice.
 Am participat la lecții de matematică, chimie, de științe, în general. Când zic lecții, nu mă refer la sensul clasic, autohton, al termenului: un profesor care stă și prezintă lecția, eventual mai scoate câte un elev la tablă; aici procesul didactic se desfășura puțin diferit: orice noțiune predată era însoțită de aplicația ei practică: fie că era vorba de un proces sau fenomen chimic, fie că era vorba de operații cu numere sau determinarea minimului unui șir, toți eram implicați. Am primit, de exemplu, etichete cu numere, fiecare dintre noi fiind un număr și a trebuit să facem anumite operații cu aceste numere pentru a ajunge la un anumit rezultat dat; sau am primit materiale din care să ne construim orașul viitorului pe Marte, așa cum ni-l închipuim noi sau a trebuit să realizăm o izolație cât mai bună împotriva focului.
 Altădată am participat la „Aviation Challenge” - o suită de probe fizice care au simulat de-adevăratelea (dacă se poate spune așa) scufundarea într-un submarin, lansarea cu parașuta, recuperarea din apă, adică acele antrenamente fizice pe care le urmează și cei care se pregătesc pentru a deveni astronauți.
 Apoi au mai fost vizitele la muzeu unde erau expuse diferite reconstituiri ale unor rachete și chiar unele exponate din exterior erau adevărate foste sonde spațiale și chiar un orbiter. Tot aici era un fel de parc de distracții cu diverse aparate care efectiv te lansau în aer sau te învârteau pentru a simți o apăsare de 4G sau mai aveai posibilitatea de a te juca cu o mașină gen rover.
 Am realizat și lansat cu succes mini-rachete, unele bazate pe apă și presiune, altele pe diverși catalizatori.
 Dar activitatea care mi-a plăcut și m-a impresionat cel mai mult rămâne „Misiunea spațială”. De fapt e vorba de  două misiuni, fiecare având un training inițial. Fiecare echipă era împărțită în trei grupuri și fiecare persoană avea un rol bine stabilit (aceleași roluri cu ale celor de la NASA) pe care îl realiza urmând scriptul aferent rolului său din misiune. Cele trei grupuri corespundeau Centrului de comandă al misiunii, Stației spațiale internaționale și Echipajului de pilotare. Am beneficiat de simulatoare care le imitau perfect pe cele de la NASA, eu personal având în prima misiune un rol la Centrul de comandă, iar în a doua misiune am fost copilot.
Recomand oricărui profesor să se înscrie cu încredere în acest program
A fost o experiență unică, educativă din toate punctele de vedere, și recomand oricărui profesor să se înscrie cu încredere în acest program; nu are nimic de pierdut, doar de câștigat în plan profesional și nu numai.
 Experiența Space Academy înseamnă și un mare câștig profesional pentru că multe dintre cunoștințele dobândite le-am aplicat în cadrul orelor de la clasă.
 În primul rând, cea mai importantă idee cu care am rămas în urma participării la programul „Honeywell Space Academy for Educators” și pe care am putut-o aplica la orele din școală, este punerea în practică a cât mai multe din activitățile didactice.
 Atunci când trebuie prezentată o noțiune teoretică, dacă aceasta admite o reprezentare vizuală, este de preferat să se predea interactiv, utilizând calculatorul, tabla SMART sau chiar elevii înșiși. Cel puțin pentru clasele mici sau gimnaziale, dar nu numai, este întotdeauna binevenită învățarea prin intermediului jocului. Elevii vor reține mult mai ușor și își vor aminti cum s-a desfășurat acea oră ludică.
 De asemenea, o altă sugestie pe care am reținut-o este că ori de câte ori un elev se remarcă în mod deosebit sau obține rezultate bune, acesta trebuie recompensat, dacă se poate chiar pe loc. De exemplu, la participarea la un concurs, elevii au primit câte o bomboană sau prăjitură. Pentru rezultate foarte bune la învățătură, elevul poate primi diverse cărți sau DVD-uri. Astfel, el va avea satisfacția obiectivului atins, dincolo de acea simplă diplomă.
 Ca profesor de informatică, am încercat de asemenea, să pun accent pe desfășurarea activităților de laborator pe grupuri de elevi și să stimulez concurența dar și colaborarea dintre acestea, o metodă de cooperare care de altfel devine din ce în ce mai populară și la noi.
 Nu în ultimul rând, când cadrul o permite, cursurile se pot desfășura chiar și în aer liber sau și mai bine într-o instituție adecvată, alta decât școala propriu-zisă (la muzeu, teatru, expoziții etc). În termeni de specialitate s-ar spune că se îmbină astfel educația formală cu educația informală. În plus, orice activitate psihică intensă trebuie complementată printr-o activitate fizică de relaxare, dar acest lucru este, în general, mai greu de realizat.
 „Un salt uriaș pentru omenire”
 În această vară, am participat, ca invitat, la trei acțiuni educative prilejuite de aniversarea a 40 de ani de la magicul moment al primului pas pe Lună. Prima manifestare, un remember al misiunii Apollo 11, s-a intitulat „Un salt uriaș pentru omenire” și s-a desfășurat în Orășelul copiilor, pe 16 iulie. A doua zi, am luat parte la activitățile pe tema „Spre Lună și dincolo de ea” în sala multifuncțională din Cetatea Oradea.
 Seria de manifestări s-a încheiat la C.N. „Emil Racoviță” din București, activitatea „Un pas uriaș spre viitor” fiind organizată de dna prof. Irina Caragea. Invitat special la toate aceste evenimente a fost prof. de științe Franklin Mitchell din S.U.A. (Carolina de Sud).
 Un curs opțional pentru studierea „Științelor Spațiului și Pământului”
 Cu impresiile și cunoștințele căpătate în SUA, doresc să realizez, la Oradea, un curs opțional pentru studierea „Științelor Spațiului și Pământului”.
Până când acesta va fi aprobat, particip cu elevii la diferite „călătorii” virtuale pe www.nasa.gov (Misiunea Glory, Roverul marțian, Am ales Luna, Surprinde culorile Universului) sau iau parte la diverse acțiuni educative.
 Nu în ultimul rând, țin să menționez că Honeywell în parteneriat cu U.S. Space & Rocket Center invită în fiecare an profesorii care predau matematica și alte științe, să participe la programul „Honeywell Educators @ Space Academy Program”, pentru a învăța noi metodologii care să îi ajute să-și îmbunătățească calitatea predării științelor exacte în școli. (Viorel Muscaș)
Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 14:16:57 Ora standard a Europei de Est