Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

„Școala memoriei”

Școala de vară de la Sighet, 2009 (sau)

„Școala memoriei”

În fiecare an, la Sighet, se întâmplă ceva unic: tineri din întreaga țară, și nu numai, se întâlnesc în cadrul Școlii de vară, pentru a învăța despre o perioadă a cărei amintire tinde adeseori să fie refulată: trecutul comunist.

 Ediția a XII-a, din acest an (13-20 iulie), ca și cea precedentă, a reunit nu doar elevi (50, cu vârste între 14 și18 ani), ci și 50 de profesori, și s-a desfășurat sub egida celor 20 de ani de la căderea comunismului.
 Anul acesta, printre participanți, m-am aflat și eu, alături de Florina Camelia Gug, elevă în clasa a XII-a la Colegiul Economic „Partenie Cosma” și David Sergiu Octavian, clasa a XI-a la Liceul Teoretic „Aurel Lazăr” din Oradea, după ce am fost selectați în prealabil, pe baza unui concurs național de eseuri cu tema „Þăranii și comunismul”. În această calitate, țin să mulțumesc organizatorilor (Fundația Academia Civică, în colaborare și cu suportul financiar al Fundației Konrad Adenauer și Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, și cu sprijinul Institutului Polonez) pentru a fi făcut posibilă o astfel de școală a memoriei, a libertății adevărului, care pentru mine a însemnat chiar mai mult decât m-aș fi așteptat: aprofundarea unei istorii încă nelămurite și controversate, prieteni noi, și mai ales, un imbold categoric de a continua studiul în acest sens și de a lupta astfel pentru apărarea acestei „plante fragile” care este democrația, după cum o numește rectorul școlii, Stephane Courtois. 
 Programul acestei ediții, deși încărcat, a reunit personalități remarcabile, atât din țară, cât și din alte țări ale fostului lagăr comunist, avându-i ca moderatori pe Romulus Rusan și Ana Blandiana, fondatorii Memorialului. În prima zi, după o vizită ghidată a memorialului, văzut prin ochii, zâmbetul și sensibilitatea Anei Blandiana, am asistat, seara, la un recital cu totul deosebit – Grigore Leșe - „Eroi și morminte”, desfășurat chiar în fosta închisoare. A doua zi, au urmat prelegeri ale unor invitați din Cehia, Bulgaria și Letonia, impresionante prin profunzimea analitică, în special cea a dnei Mimoza Dimitrova (Sofia), care ne-a vorbit dintr-o perspectivă psihologică despre nostalgia pentru trecutul comunist. De la superba eleganță academică a istoricului Alexandru Zub, obiectivitatea jurnalistică a fondatorului „României libere”, Petre Mihai Băcanu, la mărturisirea profund subiectivă și emoționantă a lui Traian Orban, rănit în ’87 la Timișoara, prelegerile s-au dovedit a fi privilegii de neprețuit. În zilele următoare, au urmat poetul Nicolae Dabija (Chișinău), membri ai familiei Noica, apropiați ai lui Nicolae Steinhardt, matematicianul Solomon Marcus, disidenții polonezi M. Chojecki și H. Wujek, Bela Kalman din Ungaria și mulți alții.
 În fiecare seară, am avut ocazia de viziona documentare și filme artistice, precum „Katyn” sau „Clonarea omului nou”, proiectate tot în memorial, astfel că, la plecare, cred că cu toții ne simțeam, paradoxal, ca acasă aici, în acest loc încărcat de suferințele trecute; și îmi place să cred că aceasta este o formă de victorie, nicidecum de nepăsare, o victorie și o răzbunare a durerii dintre aceste ziduri, învățând despre ororile comunismului în însăși „casa” lui, (inter)naționalizată oarecum, ca Memorial, și devenind astfel „o deschisoare” spre adevăr, după cum o numea în 1995 istoricul Jardar Seim.
  Săptămâna s-a finalizat cu un test de evaluare, care, pe lângă întrebări exacte legate de istoria comunistă, a inclus și cerința de a prezenta pe scurt trei săli-expoziție din memorial, pe care le-am aprofundat, care ne-au impresionat cel mai mult. Duminică, la festivitatea de premiere, aveam să trăiesc unul din cele mai emoționante momente. Acordarea premiului „Dr. Miron Costin” pentru rezultatele la testul de evaluare mi-a generat în același timp surpriză, bucurie, recunoștință, iar în gestul sincer, plin de încredere al domnului Romulus Rusan de a-mi strânge mâna s-a pecetluit parcă o promisiune, pe care voi face tot posibilul să o respect. Această zi finală a fost cu atât mai fericită cu cât, m-am aflat printre cei cinci câștigători, alături de colega mea de la Colegiul Economic, Florina Gug, sincer emoționată, și ea, de acest moment unic. Premiile au constat în cărți deosebit de valoroase de istorie, dar și beletristică. 
 Atât organizarea Școlii de vară, cât și întreaga activitate a Fundației Academia Civică sunt realizări de un merit ieșit din comun, într-o societate care tinde tot mai mult spre material, spre preocupări lucrative, în care suferințele, nedreptățile și chiar absurdul unui regim criminal tind să rămână niște statistici prăfuite în arhive. Confruntarea trecutului, acceptarea și încercarea de a învăța din istorie valorează însă mai mult pentru un stat decât orice mărime a produsului național brut sau alte asemenea echivalente economice, iar prin inițiative de tipul celei de față, memoria va reuși să fie – parafrazând-o pe Ana Bandiana – într-adevăr, o formă de justiție. ( Eva-Viorela Sfârlea)

Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 12:49:48 Ora standard a Europei de Est