Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
29 ianuarie 2025

Profesorii care nu vin la ore, în vizorul ministrului Educației
Voi iniția în următoarele săptămâni o analiză la nivelul sistemului, să văd cât de răspândită este această practică
Daniel David a anunțat, în cadrul unui interviu pentru Edupedu.ro, că va iniția „în următoarele săptămâni o analiză la nivelul sistemului” în privința profesorilor care nu se prezintă la ore. „În primul rând, aștept sesizări concrete, care, după ce au fost la nivel de director și la inspector, n-au fost soluționate”, a spus acesta.
Raluca Pantazi, Edupedu.ro: Problema, în final, se rezumă așa: Ministerul Educației plătește o parte dintre profesori pe fals în acte, condică semnată în fals, pe ore pe care ei nu le efectuează. Care este mecanismul pe care îl aveți în vedere, ca ministru, pentru a vă asigura că nu plătiți, ca angajator, o resursă umană care nu se prezintă la locul de muncă?
Daniel David: În primul rând, aștept sesizări concrete, care, după ce au fost la nivel de director și la inspector, n-au fost soluționate. Le aștept la nivel de minister. Eu am spus că nu toată lumea trebuie să se adreseze ministrului, dar, după ce ai parcurs acele etape și lucrurile nu au fost rezolvate, te adresezi la nivel de minister. Și, în același timp, voi iniția în următoarele săptămâni o analiză la nivelul sistemului, să văd cât de răspândită este această practică. Simplul fapt că faci această analiză începe să-i conștientizeze pe cei din sistem că ministerul ia foarte în serios acest lucru și se uită. Le stimulez, ca să spun așa, întoarcerea spre calea cea bună.
Raluca Pantazi, Edupedu.ro: În trecut erau inspecții ale directorilor din minister către școli.
Daniel David: Vom face acea analiză de sistem, inclusiv verificări, ca să spun așa, într-o variantă neanunțată.
Informații de context
În luna aprilie 2024, Ligia Deca, ministrul Educației la acea vreme, spunea că în cazurile în care profesorii lipsesc nemotivat de la ore ,,trebuie sesizat inspectoratul școlar și chiar ministerul ca să putem să luăm măsurile necesare”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 ianuarie 2025
Ministrul Educaţiei Daniel David:
Planurile-cadru pentru liceu le voi pune în dezbatere în ianuarie și vom avea și o dezbatere națională. Nu sunt pentru a introduce materii noi peste materii noi, mi se pare o greșeală / Problema noastră majoră ține de faptul că nu știm să predăm bine conținuturile pe care le-am stabilit și manualele nu sunt destul de prietenoase
„Eu voi pune în dezbatere, în luna ianuarie, planurile-cadru pentru liceu, veți vedea materiile care sunt acolo. Competențele importante de multe ori ar trebui să apară ca unități de învățare în cadrul disciplinelor pe care deja le avem, nu ca discipline noi”, a anunțat ministrul Educației, Daniel David. Într-o intervenție la Antena 3, David a declarat că după lansarea în dezbatere a planurilor-cadru pentru liceu (lista cu materiile pe care le vor studia elevii de clasele a IX-a – a XII-a și numărul de ore pe săptămână alocat fiecărei discipline), va organiza și o „dezbatere națională”.
Noul ministru al Educației a precizat că nu este adeptul introducerii de materii noi. „Eu nu sunt pentru a introduce materii noi peste materii noi, mi se pare o greșeală atitudinea din ultimii ani: să avem separat și educație pentru mediu, și educație de sustenabilitate, și educație juridică… Toate acestea sunt importante, dar nu ca materii noi, pentru că tot noi ne plângem apoi că copiii au prea multe ore. Putem avea unități de învațare focalizate pe temele astea. Eu voi pune în dezbatere, în luna ianuarie, planurile-cadru pentru liceu, veți vedea materiile care sunt acolo. Competențele importante de multe ori ar trebui să apară ca unități de învățare în cadrul disciplinelor pe care deja le avem, nu ca discipline noi”, a declarat Daniel David, la Antena 3.

Eminescu, coautor... Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeş”, numărul din octombrie

Eminescu, coautor... Gheorghe Păun

Un titlu derutant-incomplet, mă grăbesc să înlocuiesc punctele de suspensie cu ceva lămuritor. Prima propunere: „Eminescu este, pentru mine, un coautor de primă mărime al limbii române", iar afirmația, neobișnuită poate la prima vedere, apare la pagina 11 a cărții Limba română, între infern și paradis, a profesorului Solomon Marcus (Editura Spandugino, 2014). Care adăuga: Eminescu „are merite speciale în configurarea părții de paradis a limbii".

Profesorul Marcus știa totdeauna ce spune, de aceea, chiar dacă pare autobiografică, rețin aserțiunea marcusiană, întărită de altfel de numeroase alte nume mari ale culturii noastre - menționez aici numai un articol al lui Horia Bădescu, apărut în Curtea de la Argeș, în ianuarie 2012, vorbind despre „Ființa limbii române", despre „chipul limbii române - chipul lui Eminescu".
Nu detaliez, se știe că limba română arată altfel după Eminescu, se cunosc multe afirmații făcute de poet cu privire la limbă în general, cu privire la limba noastră în particular. Adaug și parafrazez, și acesta este subiectul rândurilor de față, faptul că Eminescu este și un coautor de primă mărime al folclorului. Afirmația are doza ei de exagerare, dar și justificări surprinzătoare. Nu încerc un studiu propriu-zis, sugerez doar câteva argumente.
Se spune, de pildă, că scriitorul care ne-a „prins" cel mai bine în operele sale și ne-a influențat cel mai mult, pe care îl cităm frecvent, este Caragiale. Nici vorbă! Personajele sale sunt pitoresc-istorice, politicienii lui sunt demagogi simpatici în comparație cu ce vedem azi la televizor, absurdul urmuzian a înlocuit caragialismul, iar citatele din scrierile sale, numeroase, într-adevăr, sunt mai degrabă interjecții, termeni circumstanțiali (parol, monșer, amice, căldură mare, coana Joițica, aveți puțintică răbdare, moft,...). Este „la modă" Caragiale pentru stilul său „deconstructivist", pentru bășcălie, umor și absurd, dar Eminescu se plasează în cu totul altă clasă - Eminescu este parte a culturii noastre de adâncime (sintagmă a lui Johan Galtung), a feldeinței (de la Cantemir citire) românești și a folclorului însuși, într-o măsură de care nici nu suntem conștienți"...
Am citat din editorialul distinsului academician Gheorghe Păun, redactorul-șef al revistei.
           Lecturați revista la adresa cunoscută: https://curteadelaarges.ro
           Ce mai putem citi în numărul pentru luna octombrie, aflăm şi din cuprins: Horia Bădescu: „Oile gândirii"; Ion Coja: Ciobănaşul mioritic şi modelul Christic; Cătălin Mamali: Mercenarul şi patriotul; Gheorghe Olteanu: Energia, în vremuri de cumpănă; Rodica Lăzărescu: Acad. Alexandru Zub, 90; Lucian Costache: Prozopoeme... gata maturate; Nicolae Băciuţ: Florin Piersic, pe cont propriu; Alecu Reniţă: Podul de flori; Maria Mona Vâlceanu: Ion Rotaru: O istorie a literaturii române... dar şi multe alte articole, la rubricile cunoscute.
Mulţumim şi pentru acest număr de plăcută zăbavă spre informare, distinse domnule academician Gheorghe Păun.
(Ovidiu Dan)

Trimite email
joi, 30 ianuarie 2025, 10:40:07 Ora standard a Europei de Est